Fenomenul arată cât de mult a fost distorsionată rețeaua de schimburi internaționale de războiul din Ucraina și de cele peste 25.000 de sancțiuni impuse de Statele Unite, Uniunea Europeană și aliați împotriva Moscovei după 2014 și mai ales după 2022.
Președintele Vladimir Putin afirmă că economia Rusiei a rezistat mai bine decât se așteptau statele G7, crescând mai rapid decât acestea în ultimii doi ani. Totuși, banca centrală recunoaște o recesiune tehnică și o inflație ridicată, iar companiile se confruntă cu mari dificultăți de plată la nivel internațional.
Băncile chineze, temătoare de sancțiuni secundare americane, refuză să mai accepte bani din Rusia. În acest context, Ministerul Economiei de la Moscova a publicat în 2024 un „Ghid pentru tranzacții de barter în comerțul exterior”, sugerând chiar crearea unei burse dedicate schimburilor directe.
Reuters a identificat opt tranzacții de tip barter confirmate prin surse comerciale și declarații vamale. Printre ele:
Deși volumul total rămâne opac, sursele citate spun că fenomenul capătă amploare. Divergența dintre datele Băncii Centrale și cele ale Vămii Ruse sugerează tranzacții neraportate de circa 7 miliarde de dolari în prima jumătate a anului.
Oficialii ruși recunosc că barterul există, dar insistă că reprezintă doar o parte nesemnificativă din comerțul exterior. Totuși, experții îl văd ca pe un semn al „de-dolarizării”, presiunii sancțiunilor și lipsei de lichidități la partenerii comerciali.
La Forumul Economic Kazan Expo din august, companii chineze au prezentat trocul ca soluție la blocajele bancare. „În condițiile actuale, barterul deschide noi oportunități pentru firmele din Rusia și Asia”, a declarat Xu Xinjing, președintele Hainan Longpan Oilfield Technology.
Afacerile rusești mai apelează la agenți de plăți, filiala din Shanghai a băncii VTB, dar și la criptomonede sau numerar transportat direct, pentru a continua importurile și exporturile.
Revenirea la troc amintește de haosul anilor ’90, când economia rusă supraviețuia prin lanțuri nesfârșite de schimburi în natură, care ascundeau inflația galopantă și dădeau naștere unor fraude uriașe. Dacă atunci lipsa banilor făcea trocul atractiv, astăzi este sancțiunile occidentale care îl readuc în prim-plan.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Secretarul general al...
Atenţionare ANAF pentru...
Randamentele obligațiunilor guvernamentale din zona...
Trocul, o practică considerată...
Dobânzile interbancare rămân...
A fost înregistrată la Senat,...
Comunitatea Antreprenorilor Tineri din Agricultură...
Închiderea temporară a...
Panică la rafinăria Kirishi.
Loteria Română suplimentează...
Donald Trump a declarat sâmbătă...
Comisia de Agricultură a Parlamentului European a...
România a transmis, vineri...
Acordarea de vouchere sociale...
România riscă să intre din nou în vizorul Comisiei...
Administraţia Naţională Apele...
Controale ANAF, în...
Grupul austriac OMV, acţionarul...
Curs valutar BNR, 12 septembrie 2025.