Cum a pierdut România 7.000 MW în zece ani

România, campioană la costul energiei raportat la venituri

„Avem o statistică foarte clară care arată că țara noastră, în raport cu veniturile populației, plătește cel mai mare preț. Efectul nu îmi place, dar este o dificultate pentru noi, o provocare pentru toți – pentru Guvern, pentru societatea civilă, pentru specialiști, pentru mediul academic și pentru liderii sectorului privat. Trebuie să găsim o soluție ca prețurile să scadă”, a declarat Bogdan Ivan.

Ministrul a explicat că, în ultimii ani, costul energiei a devenit o componentă majoră a prețurilor de consum. Dacă în urmă cu șase ani energia reprezenta doar 2% din costul oricărui produs din Uniunea Europeană, acum a ajuns la 10%, ceea ce înseamnă o creștere de cinci ori.

„În ultimii cinci ani, prețurile la energie s-au dublat sau chiar mai mult în România, Bulgaria, Grecia, Republica Moldova și în toată Europa Centrală și de Est. Acum energia reprezintă o parte uriașă din costul oricărui produs din UE”, a subliniat el.

7.000 MW pierduți în zece ani

Bogdan Ivan a avertizat că România se confruntă cu un deficit structural de energie, cauzat de lipsa investițiilor în noi capacități.

„În ultimii 10 ani, România a scos din producție 7.000 de MW, prin închiderea centralelor pe gaze și cărbune, fără să pună nimic în loc. Astfel, avem un deficit de 1.500 – 2.500 MW în fiecare oră. Obiectivul este clar: să aducem mai multă energie în piață, iar pentru aceasta trebuie să începem proiectele pe bază de gaz”, a precizat ministrul Energiei.

El a adăugat că Guvernul mizează pe fondurile europene și pe Fondul pentru Modernizare pentru a accelera investițiile în trei direcții strategice: stocare, hidro și nuclear.

Citește și: Electrica lansează proiectul de 1 GWh pentru stocarea energiei electrice

Stocarea energiei, „veriga lipsă”

Potrivit lui Ivan, România are în prezent aproximativ 6.000 MW instalați în panouri fotovoltaice, dar doar 240 MW în capacități de stocare – o diferență care afectează stabilitatea sistemului energetic și prețul energiei.

„Nu este suficient. Când avem soare în România, avem și în Ungaria, Grecia, Bulgaria – iar atunci prețul energiei scade foarte mult la prânz. Este energie vândută ieftin, fără valoare adăugată, iar seara, între orele 18:00 și 22:00, cumpărăm energie cu 400-500 euro pe MWh. Trebuie să investim urgent în stocare – aici trebuie direcționate fondurile din PNRR și din Mecanismul de Redresare și Reziliență”, a explicat ministrul.

Hidro și nuclear – piloni ai stabilității energetice

Al doilea pilon strategic al României este investiția în hidrocentrale și energie nucleară, două domenii care pot asigura producția constantă și stabilă de energie.

„Avem o strategie clară: să folosim banii europeni pentru proiectele care aduc securitate energetică reală. Trebuie să folosim resursele disponibile – gazul, hidroenergia și energia nucleară – ca bază pentru dezvoltarea capacităților regenerabile”, a concluzionat Bogdan Ivan.

Declarațiile sale vin în contextul în care România, deși produce energie suficientă în perioadele de vârf solar, devine importator net în orele de seară, când producția regenerabilă scade, iar prețurile cresc semnificativ.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.