Inflația dă în clocot în Ungaria și devine o mare vulnerabilitate pentru UE

Cele 10 națiuni din UE cu cele mai mari rate ale inflației globale se află acum toate în est, în frunte cu cele trei state baltice, urmate de Ungaria. Aceasta din urmă este pe cale să le depășească, datorită monedei sale slabe și a unui avans anual de 38% al costurilor alimentelor, mai mult decât dublu față de media UE. Prețul pâinii, al untului și al brânzei aproape că s-a dublat în ultimul an.

Aceste costuri în creștere au afectat afacerile din industria ospitalității, inclusiv restaurantul de lux Bobo din Budapesta, administrat de Gergely Haris, care a majorat prețurile de atâtea ori în ultima vreme, încât nu-și mai amintește din capul locului care a fost ultimul.

"În trecut, obișnuiam să importăm mâncare din străinătate din motive de calitate", a declarat Haris, care administrează restaurantul familiei sale, specializat în mâncăruri tradiționale cu o tentă modernă. "Acum este din cauza prețului. Diferența este uluitoare".

Inflația a urcat undeva la un nivel anual de 21% în octombrie, de la 20,1% în luna precedentă, potrivit unui sondaj realizat de Bloomberg în rândul a 16 economiști.

Inflația din Ungaria va atinge probabil un vârf anual de 25% până la sfârșitul anului, a declarat luni ministrul Dezvoltării Economice, Marton Nagy, la Inforadio. 

Creșterea determină guvernul premierului Viktor Orban să extindă plafoanele de prețuri deja aplicate la cinci alimente de bază, inclusiv la uleiul de gătit. Noile produse vor fi cele ale căror prețuri au crescut cu cel puțin 40% anual și care pot fi produse la nivel local, a precizat Nagy.

Guvernul luptă împotriva creșterilor de prețuri alimentate parțial la începutul acestui an de propriul pachet de stimulare preelectorală. De asemenea, prețurile au fost afectate de o secetă severă, care a redus recolta din Ungaria, și de taxele excepționale impuse comercianților cu amănuntul.

Anul viitor, Ungaria se confruntă cu o combinație între recesiune și inflație blocată la niveluri ridicate, a declarat Raffaella Tenconi, economist la Wood & Co. într-un raport publicat marți. 

Acest lucru ar putea forța banca centrală să mențină dobânda cheie pe termen scurt la un nivel ridicat de 18%, un nivel ridicat în UE, până la jumătatea anului viitor, a spus ea.

Unele restaurante s-au închis deja, având în vedere creșterea costurilor cu alimentele și a cheltuielilor generale. Într-un restaurant care se adresează unor clienți mai înstăriți, patronul s-a gândit la ideea de a înlocui prețurile în forinți cu euro pentru a le face să pară mai puțin descurajante. 

Citește și:

Siemens Energy, investiție de aproape 75 milioande de euro în Ungaria

Siemens Energy va crea în următorii ani, în Ungaria, 400 de locuri de muncă, cu o investiţie de aproximativ 30 de miliarde de forinţi (74,83 milioane euro), iar ca parte a proiectului a fost pusă piatra de temelie a noii hale de producţie a companiei germane din Budapesta, a anunţat, marţi, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, potrivit unui comunicat remis de MAE ungar.

Şeful diplomaţiei de la Budapesta a anunţat că uzina va produce diverse componente pentru centralele electrice pe gaz şi cu aburi.

Ungaria ocupă locul al 10-lea în lume la exportul de componente pentru turbine cu gaz şi locul al 15-lea la exportul de componente pentru turbine cu aburi, iar în urma acestor dezvoltări s-ar putea îmbunătăţi aceste poziţii, a explicat Péter Szijjártó.

În acelaşi timp, Siemens Energy Kft. a anunţat un program de formare profesională în valoare de 2,7 miliarde de forinţi (6,73 milioane euro), pentru care statul va oferi o subvenţie de aproximativ 630 de milioane de forinţi (1,57 milioane euro).

Péter Szijjártó a subliniat că, în perioada următoare, vor deveni competitive acele ţări care-şi pot produce singure majoritatea energiei pe care o consumă.

"Capacităţile de producţie şi cunoştinţele necesare din domeniul pentru producţia de energie reprezintă un avantaj competitiv uriaş, iar Ungaria face un pas mare în această competiţie", a subliniat politicianul. 

Prețul unui șnițel a crescut cu 76% de când a fost deschis restaurantul chiar înainte de începerea pandemiei de Covid. În prezent, prețul este de 7.900 de forinți (20 de dolari), deși pe site-ul web apare încă la 5.900 de forinți. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.