Inflația urcă vertiginos după ce alimentele s-au scumpit cu aproape 22%

În luna noiembrie, preţurile de consum au crescut cu 1,3% comparativ cu luna precedentă, în condiţiile în care mărfurile alimentare au fost mai scumpe cu 1,54%, cele nealimentare cu 1,03% şi serviciile cu 1,31%.

Rata inflaţiei de la începutul anului (noiembrie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 15,9% iar rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2021 - noiembrie 2022) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2020 - noiembrie 2021) este 13,1%.

Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, în luna noiembrie 2022 comparativ cu luna octombrie 2022 este 101,24%. Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2022 comparativ cu luna noiembrie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 14,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2021 - noiembrie 2022) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2020 - noiembrie 2021) determinată pe baza IAPC este 11,4%.

Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate în noiembrie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. 

Citește și:

Vasilescu BNR: Inflaţia este o dezordine a preţurilor. Dacă băncile centrale ar interveni prin atacarea zonei de energie ar face mai mult rău

Inflaţia este o dezordine a preţurilor, iar dacă băncile centrale ar interveni prin atacarea zonei de energie ar face mai mult rău decât bine, a declarat, vineri, într-o dezbatere de specialitate, Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR).

"Sper că nu voi fi taxat ca arogant, dacă voi spune că o deviză care circulă, astăzi, în toate băncile centrale că atunci când inflaţia se învolburează într-o zonă, într-o ţară sau pe întreg globul, băncile centrale spun - şi Fed şi BCE şi Banca Angliei şi Banca Canadei şi Banca Japoniei - că, în anumite condiţii, inflaţia este, până la urmă, o dezordine a preţurilor. Când sursa asta este energia, iar ca băncile centrale să intervină să atace sursa asta ar face mai mult rău decât bine.

Doamna Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene, s-a exprimat foarte plastic că dacă Banca Centrală Europeană urcă dobânda şi intră să lovească inflaţia, credeţi că n-o să mai bată vântul în morile eoliene, credeţi că o să se termine cu seceta care seacă lacurile şi nu mai ajunge apa cât este necesară fie în reactoarele atomice, reactoarele nucleare, fie în hidrogenul din termo-hidrocentrale ? Ei bine, această lecţie, pe care băncile centrale au învăţat-o, cred eu foarte bine în aceşti ani de criză, începând din decembrie 2020 şi până acum - Banca Naţională a României a învăţat lecţia asta în anii '90 şi de atunci a avut nenumărate ocazii s-o aplice (...) - când marile bănci vorbesc despre inflaţie îşi stabilesc un cadru pe o distanţă de 40 de ani.

Se duc în urmă, în anii '70, când au avut loc două şocuri petroliere foarte puternice în lume şi care s-au soldat cu o inflaţie de două cifre (...) România s-a confruntat cu cinci cicluri inflaţionare, nu mai puţine. Primul a fost cu inflaţie de 200 şi 300%, din '90 până în '93. Al doilea a fost cu 150%. Aceste două cicluri inflaţioniste au avut o cauză: liberalizarea preţurilor, pentru că noi am avut preţuri fixe şi trebuia să intrăm în economia de piaţă", a spus Vasilescu.

Acesta a adăugat că liberalizarea preţurilor a fost o cauză şi dacă banca centrală s-ar fi atins de această cauză a inflaţiei ar fi zdrobit-o. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.