Elena Mateescu: Anul agricol 2024–2025, printre cei mai secetoși din ultimul secol
România riscă să încheie anul...
În cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său slovac, Shmyhal a declarat că obiectivul strategic al Kievului este de a priva Rusia de profiturile provenite din vânzările sale de gaze și petrol, reducând astfel capacitatea Moscovei de a-și finanța războiul din Ucraina.
Sfârșitul acrodului între Rusia și Ucraina
Înainte de război, Ucraina și Rusia au încheiat un acord pe cinci ani, în baza căruia Rusia a acceptat să trimită în Europa anumite cantități de gaz prin sistemul de conducte al Ucrainei, construit în perioada Uniunii Sovietice. Din această afacere, compania rusă de stat Gazprom câștigă bani din gazul transportat, iar Ucraina încasează taxe de tranzit.
Anterior, ministrul ucrainean al Energiei, German Galushchenko, a declarat că Ucraina nu intenționează să îl prelungească sau să îl înlocuiască.
Înainte de război, Rusia furniza aproximativ 40% din gazele naturale ale Europei prin conducte. Gazul curgea prin patru sisteme de conducte, unul pe sub Marea Baltică, unul prin Belarus și Polonia, unul prin Ucraina și Turk Stream pe sub Marea Neagră, prin Turcia, până în Bulgaria.
După invadarea Ucrainei, Rusia a întrerupt majoritatea livrărilor prin conductele din Marea Baltică și Belarus-Polonia, invocând dispute legate de o cerere de plată în ruble. Conducta din Marea Baltică a fost aruncată în aer într-un act de sabotaj, însă detaliile atacului rămân neclare.
Criza energetică
Întreruperea de către Rusia a provocat o criză energetică în Europa. Germania a fost nevoită să cheltuiască miliarde de euro pentru a înființa terminale plutitoare în vederea importului de gaze naturale lichefiate, care sunt transportate pe cale maritimă, nu prin conducte. Utilizatorii au redus consumul pe măsură ce prețurile creșteau. Norvegia și Statele Unite au umplut golul, devenind cei mai mari doi furnizori.
Europa a considerat întreruperea furnizării de gaze rusești drept un șantaj energetic și a schițat planuri pentru eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027.
Cu toate acestea, gazul rusesc nu a fost niciodată interzis - chiar dacă banii obținuți susțin bugetul de stat al Rusiei și contribuie la susținerea rublei. Este o mărturie pentru cât de dependentă era Europa de energia rusească - și, într-o mai mică măsură, este în continuare.
Austria, un mare importator de gaz rusesc
În ultimii doi ani, Austria și-a majorat importurile de gaz rusesc de la 80% la 98%. Italia, în schimb, a redus importurile directe, dar încă primește gaze de origine rusă prin Austria.
De asemenea, Europa continuă să importe gaz lichefiat, care a reprezentat 6% din importuri anul trecut. Datele comerciale indică faptul că livrările de GNL către Franța s-au dublat în prima jumătate a acestui an.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
România riscă să încheie anul...
Fostul mare campion de tenis...
Recolta de grâu a României ar...
Modificările de TVA care intră...
Zeci de localități din opt...
Curtea Constituțională a...
Capitalizarea Bursei de la...
Pentru prima dată din anii ’90,...
India trăiește o revoluție a...
Negocierile pentru un nou acord...
Șoferii care alimentează cu...
Valul de căldură lovește din plin sudul României cu...
Exploatarea gazului natural în...
Autoritatea pentru...
Cosmin Ghiţă, CEO...
Autovehiculele cu masa mai mare de 7,5 tone, cu excepţia...
Ministerul Finanțelor a emis un...
China înființează o companie...
Curtea Constituțională a...
Guvernul modifică Codul de...
Noi reguli pentru retrocedarea...
Decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri...
Bursa de Valori Bucureşti a...
Legea austerității a fost...
Autoritatea de Supraveghere...