Interpelare în Parlament asupra riscurilor implementării AI asupra pieţei muncii din România

Deputatul Vasile Cîtea i-a adresat Simonei Bucura Oprescu, ministrul Muncii, o interpelare pe tema adoptării inteligenței artificiale și impactul asupra pieței muncii din ţara noastră. Textul interpelării poate fi citit în rândurile de mai jos: 

"În contextul evoluțiilor tehnologice globale și al schimbărilor demografice care influențează piața muncii din România, cred că este oportună o discuție amplă despre provocările și oportunitățile actuale. Doresc să supun atenției dumneavoastră două teme strategice care au un impact major asupra economiei naționale: adoptarea inteligenței artificiale și integrarea imigranților pe piața muncii.

Adoptarea inteligenței artificiale și impactul asupra pieței muncii

Inteligența artificială (IA) devine din ce în ce mai mult un factor determinant în transformarea modelelor de afaceri, productivitatea firmelor și competitivitatea globală. Această tehnologie promite să revoluționeze sectoare precum manufactura, serviciile financiare, logistica și chiar sănătatea. Cu toate acestea, o asemenea revoluție tehnologică nu vine fără provocări.

Există estimări conform cărora, în următorii 10-15 ani, IA ar putea să înlocuiască un număr considerabil de locuri de muncă tradiționale, în special în domenii repetitive și manuale. În acest context, este crucial ca România să dezvolte un cadru strategic pentru a sprijini reconversia profesională a forței de muncă, astfel încât aceasta să se poată adapta la noile cerințe ale economiei digitale. Educația și formarea profesională continuă trebuie să fie pilonii centrali ai acestei tranziții.

Totodată, trebuie să fim atenți la felul în care aceste tehnologii vor afecta întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Pentru multe dintre ele, tranziția la IA poate reprezenta o provocare semnificativă, din cauza resurselor limitate și a accesului redus la tehnologii de ultimă generație. De aceea, cred că este dezirabil ca Ministerul muncii și solidarității sociale, împreună cu alte instituții guvernamentale, să creeze programe de sprijin și subvenționare care să faciliteze adoptarea tehnologiilor digitale și automatizate de către IMM-uri, fără a pune în pericol locurile de muncă.

În plus, pe lângă adaptarea la tehnologie, este vital să ne asigurăm că drepturile lucrătorilor sunt protejate în această nouă eră digitală. Automatizarea și IA nu trebuie să fie un pretext pentru a reduce salariile sau pentru a deteriora condițiile de muncă. Dimpotrivă, acestea ar trebui să fie utilizate pentru a îmbunătăți productivitatea, permițând lucrătorilor să se concentreze pe activități cu valoare adăugată mai mare și să contribuie la creșterea economică.

Integrarea imigranților pe piața muncii și combaterea economiei informale

România se confruntă, în prezent, cu un deficit important de forță de muncă, în special în sectoare esențiale precum construcțiile, agricultura și industria serviciilor. În acest context, imigranții reprezintă o sursă valoroasă de forță de muncă, care poate ajuta la acoperirea acestor lacune și la menținerea competitivității economiei naționale. Totuși, integrarea acestora pe piața muncii trebuie să fie gestionată într-un mod responsabil și sustenabil.

Un aspect critic în acest sens este combaterea economiei informale și a muncii nedeclarate. În multe cazuri, imigranții sunt exploatați prin angajări ilegale, fiind expuși unor condiții de muncă precare și lipsiți de drepturile fundamentale. În același timp, această practică afectează competitivitatea generală a economiei și reduce veniturile la bugetul de stat.

Cred că este nevoie de politici clare care să promoveze integrarea legală și echitabilă a imigranților pe piața muncii. Aceste politici trebuie să includă măsuri de educare și informare a angajatorilor cu privire la drepturile și obligațiile pe care le au atunci când angajează muncitori din alte țări. În plus, trebuie să existe mecanisme eficiente de monitorizare și sancționare a celor care încalcă legea și angajează persoane în economia informală.

Integrarea imigranților poate, de asemenea, să contribuie la diversificarea pieței muncii și la stimularea inovației. În multe țări dezvoltate, imigrația a devenit un motor pentru creșterea economică și pentru îmbunătățirea productivității. România ar putea beneficia de pe urma unui astfel de model, dacă va reuși să creeze un mediu legislativ și social favorabil pentru integrarea imigranților. Vă încurajez să reflectați la următoarele întrebări:

1. Cum intenționează ministerul pe care îl conduceți să sprijine procesul de reconversie profesională a lucrătorilor români, astfel încât aceștia să poată face față provocărilor aduse de adoptarea inteligenței artificiale și automatizării?

2. Ce programe de sprijin sunt planificate pentru IMM-uri, pentru a le facilita adoptarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială, în contextul necesității de a menține competitivitatea fără a reduce numărul locurilor de muncă?

3. Ce strategii are Ministerul pentru a integra eficient imigranții pe piața muncii, astfel încât aceștia să contribuie la acoperirea deficitului de forță de muncă, dar și pentru a preveni exploatarea lor prin angajări ilegale și munca nedeclarată?"

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.