Iohannis, discuţie cu preşedinta Ungariei: Proiectele de interes să nu fie discriminatorii şi să nu se limiteze la anumite părţi din teritoriul României

Preşedintele Klaus Iohannis a avut vineri o întrevedere cu omologul ungar, Katalin Novak, în marja Summitului Formatului Bucureşti 9, context în care şi-a exprimat deplina disponibilitate pentru aprofundarea dialogului şi cooperării la cel mai înalt nivel cu partea ungară.

Având în vedere potenţialul de cooperare deosebit între România şi Ungaria, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat importanţa cooperării pragmatice şi în parametri corecţi, în logica unui parteneriat strategic autentic şi sincer, în spirit european, ghidat de principiile Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară (Timişoara, 16 septembrie 1996) şi ale Declaraţiei privind Cooperarea şi Parteneriatul Strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI (Budapesta, la 29 noiembrie 2002), de la a cărei semnare se împlinesc anul acesta 20 de ani, informează Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Conform sursei citate, preşedintele României a reiterat importanţa dialogului pentru rezolvarea tuturor aspectelor de interes în plan bilateral şi pentru evitarea abordărilor unilaterale, care nu pot conduce la soluţii durabile şi eficiente.

În acest context, Iohannis a subliniat convingerea profundă a autorităţilor române privind faptul că persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, ca exponenţi ai societăţilor din care fac parte, contribuie la crearea şi consolidarea unor punţi de legătură între statul de cetăţenie şi statul a cărui origine etnică o au, având un rol important în promovarea şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare dintre acestea, arată sursa citată.

Subliniind importanţa dezvoltării cooperării economice şi sectoriale bilaterale, Klaus Iohannis a pledat pentru ca proiectele de interes să nu fie discriminatorii pe baza etniei, să nu se limiteze la anumite părţi din teritoriul României şi să fie conforme legislaţiei române sau celei europene. 

Citeşte şi: Summitul București 9. Iohannis: Suntem pregătiți să ne îndeplinim angajamentele asumate

În cadrul Summit-ului București 9, președinții au discutat, în capitala României, despre situația din Ucraina, iar țara noastră și-a reafirmat susținerea pentru integrarea Suediei și Finlandei în NATO, a spus președintele Klaus Iohannis.

Președinții Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României și Republicii Slovace s-au reunit vineri, în grupul București 9, pentru pregătirea Summitului NATO de la Madrid.

Președintele român Klaus Iohannis a spus că întâlnire are loc într-un moment de deteriorare fără precedent a mediului de securitate, cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, „cea mai gravă amenințare din ultimele decenii la adresa securității euroatlantice”.

„Am reiterat mesajul de condamnare fermă a agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, care a beneficiat de complicitatea Belarusului și a utilizat Marea Neagră ca platformă de lansare. Este un asalt brutal împotriva ordinii internaționale bazate pe reguli, care cauzează una din cele mai serioase crize de securitate din ultimele decenii în Europa. Deplângem tragica pierdere de vieți omenești și enorma suferință umană și distrugere și ne angajăm să aducem în fața justiției pe toți cei responsabili de atrocități și crime de război.

Solicităm Rusiei să își modifice comportamentul agresiv, să își retragă forțele de pe teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei, să asigure răspunderea pentru atrocitățile și crimele de război comise, să revină la un comportament de respectare a dreptului internațional. NATO trebuie să tragă concluziile necesare în ceea ce privește relația sa cu Rusia. Am reiterat angajamentul de nestrămutat față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional, față de Președintele, de Parlamentul și Guvernul său alese în mod democratic, față de poporul ucrainean, în lupta sa curajoasă pentru apărarea căminelor, a țării și a dreptului suveran al Ucrainei de a alege propriile aranjamente de securitate și politică externă, fără interferențe externe.

Am subliniat continuarea sprijinului nostru față de aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei. Sprijinim, de asemenea, integrarea Ucrainei în cadrul Uniunii Europene. Suntem hotărâți să continuăm și să creștem asistența pentru Ucraina, deoarece o Ucraină democratică și puternică este importantă pentru securitatea și stabilitatea Europei. Am oferit protecție pentru milioane de refugiați ucraineni”, a spus Klaus Iohannis.

Ca răspuns la agresiunea Rusiei, NATO a demonstrat că angajamentul său pentru Articolul 5 al Tratatului de la Washington este de neclintit și că unitatea, solidaritatea și coeziunea rămân valori aliate fundamentale, a mai spus Iohannis. În acest sens, NATO a activat planurile de apărare, și-a întărit postura de descurajare și apărare terestră, maritimă și aeriană, inclusiv prin creșterea prezenței de-a lungul întregului Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Astfel, au fost înființate patru noi Grupuri de Luptă în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia și au fost întărite Grupurile de Luptă deja existente din Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

„În continuare, trebuie să consolidăm în mod semnificativ postura NATO de descurajare și apărare către o Apărare Înaintată modernă, de o manieră echilibrată, credibilă, coerentă, sustenabilă și adaptată pe întreg Flancul Estic, luând în considerare specificitățile naționale și în conformitate cu abordarea cuprinzătoare de tip 360 de grade, pentru a descuraja orice agresiune și a asigura apărarea, contestarea și prevalența pe întreg spectrul operațional, împotriva amenințărilor cu care ne confruntăm. Trebuie să creștem prezența aliată multidimensională și să asigurăm forțe combatante interoperabile pe timp de pace, reîntărite în timp util cu forțe și mijloace, aranjamente sporite de comandă și control, apărare consolidată aeriană și împotriva rachetelor, infrastructură îmbunătățită, mobilitate militară și acces sustenabil la lanțul de aprovizionare cu combustibil”, a mai spus președintele român.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.