Klaus Iohannis explică de ce nu promulgă bugetul

În primul rând, în ce privește prognozele din buget, președintele crede că nu este argumentată solid previziunea de creștere economică de 5,5%, în condițiile în care instituții internaționale sau agențiile de rating au făcut prognoze privind creșterea economică care se situează în intervalul 3,2%-3,8%, iar aceste prognoze nu au luat în calcul impactul OUG 114.

”De asemenea, avansul investițiilor previzionat la 6,9% este exagerat de mare în condițiile unui avans al investiților de doar 1,5% în 2018. Această prognoză nerealistă este infirmată și de incertitudinile mediului privat, inclusiv la nivel global. Totodată, o scădere a ratingului de țară va determina și o scădere a atractivității României ca destinație investițională. O creștere a investițiilor pe seama fondurilor suverane este incertă în contextul în care acestea nu au fost operaționalizate”, continuă președintele menționând că și cursul euro/leu, previzionat de Guvern la 4,67, este exagerat de optimist.

Venituri supraestimate, cheltuieli mai mari

Al doilea argument este legat de veniturile bugetare, considerate supraestimate la 33,51% din PIB, cel mai mare nivel din 2007 încoace. ”Semnalăm că execuția bugetară a anului 2018 s-a bazat pe obținerea unor venituri suplimentare de 5,2 miliarde de lei încasate de la companiile cu capital de stat sau majoritar de stat. Numai în luna decembrie au fost încasate dividende suplimentare neplanificate de circa 2 miliarde de lei, ceea ce a permis, alături de alte măsuri, încadrarea în ținta de deficit bugetar (...) De asemenea, încadrarea deficitului în pragul de 3% s-a realizat și prin sumele restituite de unitățile administrativ-teritoriale aferente programelor care au avut ca sursă de finanțare sume defalcate din TVA și au fost eligibile ca proiecte finanțate din fonduri UE”, susține Klaus Iohannis. 

Tot supraestimate sunt considerate încasările din TVA și sumele primite de la Uniunea Europeană.

Al treilea argument este legat de subestimarea cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat. ”Cheltuielile cu dobânzile sunt preconizate să crească cu doar 469 milioane de lei comparativ cu o creștere de 2,8 miliarde lei în anul anterior, ceea ce echivalează cu o reducere de ritm de creștere de la 27,8% în 2018 la 3,6% în 2019. Astfel, inclusiv Consiliul Fiscal apreciază că propunerea bugetară curentă apare drept potențial subdimensionată având în vedere tendința evidentă de creștere a costurilor de finanțare, mai ales în contextul nou adoptatei taxe pe activele bancare și a modului de stabilire a asietei acesteia (care include și deținerile de obligațiuni guvernamentale), precum și volumul în creștere al datoriei publice”, se arată în cerere de reexaminare. În plus, cheltuielile de personal ale unor ordonatori principali de credite nu pot asigura plata salariilor pentru întregul an, fiind menționate explicit DNA, DIICOT, SRI, SIE și SPP. De asemenea, ar fi subestimate cheltuielile lunare cu pensiile și contribuția României la bugetul Uniunii Europene.

A patra obiecție majoră a președintelui se referă la deficitul bugetar care ar pune în discuție respectarea unor obligații asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene. ”Deși între versiunea de buget pusă în dezbatere publică în data de 31 ianuarie 2019, modificată ulterior în ședința de Guvern din 8 februarie 2019, deficitul bugetar era estimat la 26,12 miliarde lei, în varianta adoptată de Parlament deficitul a fost majorat la 28,25 miliarde de lei”, observă șeful statului. Astfel, nu ar fi respectată cerința UE prin care statele membre să facă pași în direcția reducerii deficitului structural la 1% din PIB.

Primăriile, fără bani

A cincea obiecție a președintelui este legată de bugetele unităților administrativ-teritoriale. ”Modalitatea de constituire a bugetelor locale, realizată în mare parte prin derogare de la regulile privind finanțele și finanțele publice locale, nu va fi în măsură să asigure, pentru anul 2019, o bună funcționare a administrației locale și/sau sustenabilitatea unor inițiative de dezvoltare, din perspectiva următoarelor considerente: mecanismele stabilite pentru constituirea bugetelor locale generează riscuri cu privire la autonomia locală și aplicarea regulilor de bază privind finanțele publice locale; modalitatea de trecere în sarcina autorităților locale a finanțării unor cheltuieli publice specifice sistemului de protecție a copilului și a persoanelor cu dizabilități ridică probleme din punct de vedere al legalității, cât și din cel al efectelor preconizate; posibilitățile de realizare de investiții la nivel local sunt afectate; efectele unor măsuri legislative recente privind finanțarea de către autoritățile locale a programului național pentru școli (Programul pentru școli al României) sunt anulate în mod nejustificat”, sintetizează Iohannis nemulțumirile față de proiecția bugetară prevăzută pentru administrația locală.

Citește și: PSD îl acuză pe Klaus Iohannis de minciună în privința legii Bugetului

Astfel, contribuția primăriilor la cheltuielile privind protecția copilului și persoanelor cu dizabilități crește de la 10 la 100% într-un mod care contravine Legii finanțelor publice. În plus, primăriile nu vor mai avea bani de investiții. ”Pentru autoritățile locale, bugetul pentru anul 2019 va asigura mai degrabă o finanțare de subzistență, cu zero investiții, ceea ce reprezintă o sursă de reorganizări și disponibilizări. O abordare comparativă a evoluțiilor din ultimii ani arată că deficitul bugetelor locale - deși nu se va situa la un nivel comparativ anului trecut (în care influența majoră a aparținut diminuării neplanificate a veniturilor din impozitul pe venit, necompensată în cursul exercițiului bugetar) - va depăși nivelul anului 2017, în condițiile în care per total ponderea în PIB a cheltuielilor de capital din bugetele unităților administrativ-teritoriale (1,2%) va scădea față de 2018 (1,4%), ajungând la același nivel ca în 2017”, susține președintele care estimează că autoritățile locale vor rămâne cu o diferență totală de acoperit de circa 2,5 miliarde lei.

Ultimul motiv al invocat în cererea de reexamnare vizează fondurile supradomensionate acordate partidelor politice în contrast cu subfinanțarea unor alte domenii. ”Totalul sumelor alocate partidelor politice crește de mai mult de 5 ori, ajungând în 2018 la subvenții în valoare de 170,3 milioane lei. Pentru anul 2019, alocările propuse inițial de Guvern au atins maximul permis de lege. Deși în Parlament subvenționarea a fost redusă, creșterea față de anul anterior va fi de peste 50%”, constată președintele remarcând totodată că nu sunt prezentate motivele pentru care s-ar justifica o asemenea majorare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.