La cât a ajuns "nota de plată" pentru criza energetică din Europa

Nota de plată plătită de Europa pentru a-şi asigura aprovizionarea cu energie şi a-i proteja pe consumatori de explozia preţurilor a trecut luna aceasta pragul de 700 de miliarde de euro, pe măsură ce guvernele din regiune şi-au majorat intervenţiile în contextul coborârii temperaturilor, transmite Bloomberg.

Potrivit calculelor realizate de think-tank-ul Bruegel, începând din luna septembrie 2021 şi până în prezent, cele 27 de state membre UE au alocat aproximativ 600 de miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, în creştere cu 50 de miliarde de euro faţă de calculele efectuate luna trecută.

Măsurile adoptate de guvernele din Marea Britanie şi Norvegia adaugă alte 105 miliarde de euro la nota de plată totală, pe măsură ce regiunea se confruntă în continuare cu consecinţele invaziei ruseşti din Ucraina. 

Cele mai recente cifre vor majora presiunile pentru ca UE să ajungă la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor până la Crăciun. Discuţiile vin într-un moment în care temperaturile ar urma să coboare semnificativ în partea de nord a continentului în săptămâna următoare, potrivit firmei de prognoze Maxar. 

O sumă de 700 de miliarde de euro este echivalentă cu întregul program de emisiuni comune de obligaţiuni demarat de UE pentru a proteja economia regiunii de pandemia de coronavirus. Think-tank-ul Bruegel a îndemnat UE să pună la punct un fond energetic pentru a combate criza actuală şi a egaliza impactul potenţial asupra bugetelor naţionale. 

"În condiţiile în care preţurile europene la energie sunt aşteptate să rămână la un nivel ridicat pentru o perioadă îndelungată, îngrijorările cu privire la sustenabilitatea fiscală se vor înmulţi, iar guvernele vor fi supuse la noi presiuni pentru a fi mai ţintite în sprijinul pe care îl oferă familiilor şi companiilor", a declarat Simone Tagliapietra, unul dintre autorii raportului. "Asta creşte de asemenea riscul fragmentării pieţei europene, dacă ţările cu o poziţie fiscală mai solidă oferă industriilor lor un sprijin mai mare decât alte state", adaugă Simone Tagliapietra.

Datele furnizate de Bruegel arată că România a alocat până acum 8,5 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, echivalentul a 3,54% din PIB, ceea ce o plasează imediat după Marea Britanie, care a alocat 3,55% din PIB, şi înaintea Cehiei, care a alocat 3,44% din PIB.

Miniştrii europeni ai Energiei se pregătesc pentru o nouă reuniune extraordinară în încercarea de a conveni asupra unui pachet de măsuri care să contracareze consecinţele preţurilor mari la gaze naturale. Adoptarea acestui pachet a fost amânată deoarece ţările membre nu au căzut încă de acord asupra nivelului la care ar trebui plafonat preţul gazelor naturale. În paralel, ţările membre sunt divizate când vine vorba de plafonarea preţului pentru petrolul exportat de Rusia, măsură care vizează limitarea veniturilor Moscovei fără a perturba însă livrările de petrol rusesc.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.