”Prima dată în România?”, a întrebat gazda emisiunii, jurnalistul Bogdan Chirieac.

”Prima dată în Europa, nu în România”, a răspunsul invitatul său. 

”Deci, o navă de cercetare științifică pentru apele interioare ale Europei. Deci mergeți Rin-Main-Dunăre. Cum avea Jacques Yves Cousteau”, a sintetizat totul Bogdan Chirieac. 

”Nava aceasta, când va fi gata, va avea zece locuri permanente, va fi o echipă internațională pe navă, cu nouă laboratoare. Ei vor filma activitățile lor, vor transforma în filme educative, care vor fi distribuite în toată lumea”, a explicat profesorul Georgescu. 

”Cum făcea Cousteau”, a intervenit Bogdan Chirieac. 

”Exact. Cum făcea Cousteau. Pe navă există o sală de clasă cu 40 de locuri. Când nava va trage la mal, va invita cursanți, care vor fi la nivel de master sau chiar elevi. Vor veni și vor sta o zi-două în port, vor face ore face to face și vor continua, apoi, online, cu filmulețe realizate pe navă. Dar asta este partea educativă. La capitolul cercetare: ori nu s-a făcut chestia asta, ori nu vrea lumea să dea rezultate. Dar noi o vom face. O să mergem în amonte și o să identificăm sursele principale de poluare”, a anunțat invitatul interviurilor DCNews TV. 

”Păi vă torpilează nava. Suntem în Europa, nu o să se întâmpla asta. Dar poluatorii nu o să se bucure”, a spus Bogdan Chirieac. 

”În special mercurul, care este cel mai periculos, poate, eventual, să rezulte din activități anterioare, pentru că el se acumulează în sedimente și poate să stea acolo 20 de ani. Nu îl deranjează nimeni. Există anumite acumulări pe undeva, iar când vine apa mare, pleacă de acolo. Legal, în Europa nu se mai deversează nimic care să conțină mercur. Teoretic, nu se mai folosesc nici compuși cu plumb, nici compuși cu mercur și multe altele. În schimb, toate deșeurile acumulate de-a lungul a zeci de ani sunt undeva. Și sunt undeva de unde curge apa. Asta este foarte clar. Și vom identifica, spun eu cu mare precizie, acele locuri. Iar toate rezultatele vor fi publicate”, a spus rectorul Universității Dunărea de Jos. 

”Stați puțin. Aici sunt bani europeni. Raportul se va duce la Comisia Europeană”.

”Sigur se vor duce. Dar de ce. Pentru că există o Directivă cadru ”Apă” și mai are șapte directive subsidiare, se numesc directivele surori, iar parametrii care sunt acolo obligatoriu măsurați în apele de suprafață și în apele potabile nu țin pasul cu ceea ce a apărut acum pe piață. Iar noi vom propune noi parametrii de măsurare a apei. Dar cel mai important va fi când vom identifica locurile, iar pe măsurătorile pe care le avem acum, știm că nu noi suntem poluatorii, nu noi Romînia”, a subliniat profesorul Georgescu. 

Urmărește tot interviul  

Citește și Prof. univ. dr. Lucian Georgescu: O bucată de microplastic poate transporta orice virus și bacterie

"Dunărea care ajunge la noi în România adună din multe țări toate mizeriile, apa din Dunăre nu este filtrată deloc, prin bronhiile peștilor trec cantități imense de apă ca să scoată oxigenul și tot ce este poluant rămâne în organismul lor. La ora actuală cea mai mare concentrație de metale grele, care sunt cele mai periculoase se găsesc în fructele de mare, inclusiv pești, fie că sunt pescuiți în Dunăre, fie în Marea Neagră.

Peștii de crescătorie, prin faptul că apa trece prin niște semne de filtrare, inclusiv biologice, la intrarea în crescătorie, apa de acolo este filtrată, asta contribuie la reducerea poluanților, la reducerea cantității pe care o rețin peștii acolo. Fără nicio excepție, în toate speciile", a declarat Prof. Lucian Georgescu.

Problema metalelor grele

"Aceste metale grele se acumulează în timp, ele nu intră în contact și le eliminăm în mod natural. Dacă lucrul acesta îl facem din copilărie, vorbim de foarte multe afecțiuni. În primul rând copiii nu se mai pot dezvolta sănătos, au întârzieri de dezoltare neurologică, probleme psihiatrice chiar din copilărie. Mercurul dizolvat în apă devine un compus care se numește Metil Mercur și care este foarte ușor de trecut din pește și fructe de mare în mod special pe care le mâncăm toți în organismul uman, se acumulează, iar afecțiunile pe care le dă mercurul din nefericire sunt foarte greu de tratat", a explicat Alexandru Nechifor, prorectorul  UDJG.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News