Legea pensiilor private, contestată la Curtea Constituţională

Legea care schimbă regulile pentru pensiile private

Potrivit proiectului adoptat, persoanele care aleg să îşi retragă economiile din Pilonul II vor primi iniţial doar 30% din sumă, restul urmând să fie plătit eşalonat pe o perioadă de opt ani. Excepţiile sunt limitate: bolnavii diagnosticaţi cu afecţiuni oncologice pot primi integral suma printr-o singură retragere, la fel ca persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizaţii sociale lunare.

Guvernul a susţinut că schema de plată eşalonată urmăreşte să menţină stabilitatea sistemului şi să evite retragerile masive care ar putea afecta investiţiile fondurilor. Însă, atât magistraţii de la ÎCCJ, cât şi o parte din opoziţie, consideră că textul legii ridică probleme serioase de constituţionalitate.

Argumentele Înaltei Curţi: lipsă de claritate şi previzibilitate

Secţiile Unite ale Înaltei Curţi au decis, în unanimitate, sesizarea CCR, invocând faptul că actul normativ nu respectă principiile constituţionale privind calitatea legii. În opinia magistraţilor, cetăţenii au dreptul să beneficieze de o reglementare „clară, accesibilă şi previzibilă” cu privire la drepturile lor la pensie, iar neclarităţile actuale pot genera confuzii şi aplicări abuzive.

Judecătorii atrag atenţia şi asupra faptului că legea introduce dispoziţii care pot afecta dreptul de proprietate asupra economiilor acumulate individual. Totodată, în sesizare se menţionează că nu sunt respectate criteriile de proporţionalitate între scopul declarat al legii şi limitările impuse contribuabililor.

„Este în interesul societăţii ca legea să fie examinată de Curtea Constituţională înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecţii, acestea să fie făcute înainte de a produce efecte în masă”, se arată în motivarea transmisă de Înalta Curte.

Citește și: Românii au peste 8,4 milioane de conturi la Pilonul II. Investițiile cresc cu 23%

AUR acuză Guvernul de „furt legalizat” al banilor din Pilonul II

La rândul său, AUR a depus o sesizare separată, acuzând Executivul condus de Ilie Bolojan că „fură pensiile românilor din Pilonul II şi III”. Reprezentanţii partidului susţin că măsura serveşte în principal intereselor administratorilor de fonduri şi statului, care ar beneficia indirect de menţinerea sumelor în sistem pentru mai mult timp.

„Dacă ar fi fost un proiect pentru binele contribuabililor, am fi votat pentru. În forma actuală, iniţiativa este doar o încercare perfidă de a bloca accesul românilor la banii lor”, se precizează în comunicatul formaţiunii.

AUR mai argumentează că schema de plată pe opt ani avantajează companiile care administrează fondurile, acestea urmând să încaseze comisioane de 0,21% - 0,27% pentru sumele rămase în conturi, precum şi statul român, care ar putea folosi fondurile ca „plasă financiară” într-un context bugetar dificil.

Ce urmează

Curtea Constituţională urmează să stabilească dacă legea respectă principiile fundamentale ale Constituţiei, inclusiv dreptul de proprietate şi libertatea de dispoziţie asupra banilor personali. O decizie de admitere a sesizărilor ar obliga Guvernul să revină asupra textului înainte de promulgare, ceea ce ar putea amâna aplicarea schemei de plată prevăzute pentru începutul anului 2026.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.