Licențe 5G. Care sunt companiile cu cele mai mari șanse
Autor: DCBusiness Team
Data publicării:
Grupul Vodafone a precizat că două fonduri de investiţii, Digital Colony şi RRJ, au convenit să cumpere acţiuni Vantage Towers în valoare de 500 milioane respectiv 450 milioane de euro.
Grupul Vodafone a precizat că două fonduri de investiţii, Digital Colony şi RRJ, au convenit să cumpere acţiuni Vantage Towers în valoare de 500 milioane respectiv 450 milioane de euro.
Operatorii Orange şi Vodafone au cele mai mari şanse să cumpere licenţe 5G, la licitaţia ce ar urma să aibă loc în România, iar sumele de pornire prevăzute în OUG 114 sunt stabilite pe criterii contabile, nu economice, a atras atenţia, joi, într-o conferinţă de specialitate, analistul telecom, Nicolae Oacă. 

"Dacă licitaţia pentru 5G va avea loc în toamnă, banii se vor încasa anul viitor. Ordonanţa de Urgenţă 114 spune că, în premieră mondială după cunoştinţa mea, preţurile de pornire sunt calculate la procent din cifra de afaceri. De regulă, preţul de pornire se face pe criterii economice, pe MHz, pe locuitor. Deci, într-o ţară cu 60 de milioane de locuitori preţul de pornire va fi mai scump decât într-o ţară cu 20 de milioane de locuitori. La noi, Ordonanţa a venit şi cu majorarea preţului de monitorizare... Scopul a fost să se strângă la buget un miliard din 5G şi două miliarde din 3G. Determinarea a fost realizată pe criterii contabile, neavând nimic de-a face cu criteriile economice. Taxa de pornire ar trebuie să fie lăsată să fie stabilită pe criterii economice. În 2004 şi 2006 s-au dat primele licenţe 3G, iar acest lucru a dus la creşterea îndatorării operatorilor. De asemenea, pe licitaţia din 2012, gradul de îndatorare a crescut, din nou. Avem doi operatori - Orange şi Vodafone - cu un grad de îndatorare rezonabil, undeva la sub 60%, RCS&RDS undeva la 98% şi fostul Cosmote - Telekom Mobile, cu un grad de îndatorare de 142%. La momentul actual, doar Orange şi Vodafone ar putea să cumpere cu 500 de milioane de euro, 5G din 3G", a susţinut Oacă. 

Ce spune specialistul despre majorarea tarifului

"În legătură cu tariful de monitorizare, trebuie spus, încă de la început, că acesta era de 0,4% şi nu s-a încasat de zece ani. În aceste condiţii, ANCOM are un excedent de 22 de milioane de euro din tariful de monitorizare a spectrului. Mărirea acestui procent la 2% va duce la costuri de milioane de euro pe an care vor pleca din industrie. Ce este important este faptul că mărirea tarifului de monitorizare este ilegală. Conform Directivei privind autorizarea, orice taxă administrativă impusă furnizorilor acoperă, în total, numai costurile administrative aferente gestionării. Deci, noua taxă a fost introdusă arbitrar cu alte scopuri. În Europa a mai fost o astfel de tentativă, în Franţa şi Spania, în 2009, când după ce au pierdut nişte bani s-au gândit să-i recupereze introducând o taxă de 0,9%. La scurt timp, au trebuit să renunţe la această taxă... România ar trebui să renunţe la Ordonanţă, asta dacă nu Comisia Europeană va face ceva... Sigur că va mai dura", a afirmat Nicolae Oacă. 

Acesta a adăugat că "OUG 114 mai prevede şi preţurile de pornire pentru licitaţia 5G şi se doreşte a se obţine un miliard de euro". "Dacă vor lua licenţele de 5G şi vor prelungi şi licenţa de 3G, Orange şi Vodafone vor avea un vârf de plată de 800 de milioane de euro. Ceilalţi doi operatori, Telekom şi RCS, vor avea un vârf de plată în anul 2022 de circa 500 de milioane de euro. Cu astfel de taxe nu se pot construi afaceri şi cred că unii operatori s-ar putea gândi să renunţe la unele licenţe şi să pună în balanţă dacă vor 3G sau 5G", a declarat specialistul. 

Când va fi gata proiectul

Directorul executiv în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Cristin Popa, a anunţat, joi, într-o conferinţă de specialitate, că proiectul final privind licitaţia pentru 5G va fi gata până la finele lunii iulie, iar în a doua parte a acestui an să fie demarată efectiv procedura de licitaţie. 

Citește și Guvernul a anunțat: Cine scapă de prevederile controversatei OUG 114

Pe data de 1 martie, în conferinţa de presă ce a urmat reuniunii informale a miniştrilor în domeniul comunicaţiilor (TTE), ce a avut loc la Bucureşti, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Alexandru Petrescu, a precizat că, în urma întâlnirilor pe care le-a avut cu operatorii telecom, pe marginea OUG 114, s-a ajuns la un numitor comun, iar pe segmentul frecvenţelor există o o discuţie referitoare la o realocare şi redistribuire a acestora în funcţie de valoarea comercială. 

"Am ţinut tot timpul legătura cu operatorii din piaţa de telefonie mobilă, am avut discuţii 1 la 1, dar şi cu Asociaţia Operatorilor de Telefonie Mobilă. Au fost o serie de amendamente pe care operatorii şi le-au dorit, le-am negociat şi am ajuns, cred eu, la un punct în care ne regăsim (...) Cred că există premisele de a merge înainte din acest punct şi de a crea şi dezvolta în continuare sistemul IT&C aşa cum trebuie. Ceea ce am discutat cu operatorii de telefonie mobilă a fost, pe de o parte, o realocare şi redistribuire a frecvenţelor, astfel încât ele să se regăsească şi în funcţie de valoarea comercială a fiecărei frecvenţe şi cred că am ajuns la un acord care va suplini anumite impuneri de taxe în perspectiva unei licitaţii. Există şi posibilitatea ca pe anumite tipuri de frecvenţă să reglăm anumite comisioane impuse. Ce pot să vă asigur este că atât timp cât sunt ministru, totul merge în consultare publică, absolut fiecare document ce ţine de bunul parcurs al licitaţiei de 5G va fi în consultare publică", a punctat oficialul. 

Ce investiții trebuie făcute

La nivelul Uniunii Europene, se estimează un necesar de investiţii în 5G de 56 - 58 miliarde euro, la nivelul anului 2025, ceea ce înseamnă o investiţie medie de 145 euro/utilizator european, cu 7% mai mult decât în cazul 4G, şi cu 20% mai mult decât 3G. 

Pentru România, se prognozează un necesar de investiţii în 5G de 2,3 miliarde de euro. În plus, o analiză cantitativă de tip input-output realizată pentru examinarea interdependenţelor între 38 de sectoare economice în Uniunea Europeană arată că efectele de multiplicare în ansamblul Uniunii sunt estimate la 142 miliarde de euro şi 2,4 milioane locuri de muncă. În acelaşi timp, doar pentru România, efectele de multiplicare sunt estimate la 4,7 miliarde euro, respectiv crearea a peste 252.000 locuri de muncă. Efectele de antrenare estimate pentru patru sectoare (autovehicule, transporturi, utilităţi şi sănătate) arată beneficii de 62,5 miliarde euro/anual, la nivelul UE. 

Publicaţia Comunicaţii Mobile a organizat, joi, conferinţa anuală privind sinteza Congresului Mondial al Mobilităţii (Mobile World Congress - MWC, n.r.) de la Barcelona 2019.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Număr record de firme radiate în România

În primele trei luni ale anului peste 25.000 de firme au...

Programul de Paște al magazinelor Lidl din România

Cum funcționează magazinele Lidl în zilele Sărbătorilor...

Plăți de 119 milioane de euro pentru agricultori

Cele mai semnificative plăți, în valoare de 112,7...

De Sărbători, românii riscă amenzi de până la 5000 de lei

Sunt prevederi legislative pe care românii fie nu le...

Record de mortalitate în fermele de somon din Norvegia

Aproape 63 de milioane de somoni au murit prematur anul...

Schimbare la vârful Tuborg România

Tuborg România anunță o schimbare în managementul organizației, prin...

Italia stimulează angajările prin bonusuri pentru companii

Guvernul italian a aprobat marți un pachet de legi axat...

Iti place noua modalitate de votare pe DCBusiness.ro?

pixel