Lipsa forței de muncă obligă România să caute muncitori în Asia

"Avem bani pentru a renova zeci de blocuri însă nu şi mâna de lucru necesară", spune Daniel Băluţă, primarul sectorului 4 din Bucureşti, care a decis să facă recrutări dincolo de frontierele europene. Afectate de emigraţie şi o rată a natalităţii scăzută, toate ţările din estul Uniunii Europene se confruntă cu acelaşi deficit de mână de lucru.

Salarii uriaşe! Top 10 meserii plătite regeşte, în România

Ţara vecină, Ungaria, intenţionează să acorde 75.000 de permise de muncă în 2019 pentru muncitori din afara Uniunii Europene, adică de trei ori mai mult decât în 2017. Majoritatea vor fi acordate muncitorilor care provin din Ucraina dar sunt din ce în ce mai numeroşi cei care vin din Vietnam, China, India şi Mongolia. Guvernul condus de premierul Viktor Orban comunică foarte puţin vis a vis de acest subiect având în vedere că lupta împotriva imigraţiei a constituit un domeniu principal al politicii sale, începând din 2010.

Părăsită de aproximativ patru milioane dintre locuitorii săi, care au decis să emigreze spre ţările occidentale în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, România a eliberat în primul semestru al acestui an peste 11.000 de permise de muncă, faţă de 10.500 de permise eliberate în întregul an 2018. Printre principalii beneficiari au fost muncitorii din Vietnam, Republica Moldova şi Sri Lanka. Majoritatea acestor angajări au fost făcute prin intermediul societăţilor de recrutare, specializate în mâna de lucru din Asia, al căror număr a crescut exploziv.

"La început eram solicitaţi pentru proiecte de talie modestă însă în ultimii trei ani cererea de muncitori pentru mari proiecte a crescut puternic", a declarat directoarea companiei Multi Professional Solutions, Corina Constantin.

Potrivit unui studiu realizat de firma americană Manpower, patru din cinci angajatori români au dificultăţi în a găsi angajaţi. În Ungaria, numai în sectorul industriei lipsa de mână de lucru este estimată undeva între 40.000 şi 50.000 de persoane.

"Este imposibil să fie derulate proiecte de anvergură fără muncitori străini", a explicat Eva Toth, reprezentant al unui sindicat din industria chimică din Ungaria.

Potrivit primarului Daniel Băluţă, cei aproximativ 500 de vietnamezi care lucrează pe şantierele din sectorul 4 primesc un salariu net echivalent cu 900 de euro pe lună, adică cu o treime mai mult decât salariul mediu din România.

Însă liderul sindical Dumitru Costin, de la BNS, critică ceea ce a numit "comportamentul abuziv" al mai multor patroni faţă de imigranţi. Potrivit lui Costin, inspectorii de muncă nu pot verifica dacă normele cu privire la condiţiile de muncă sunt respectate deoarece le este imposibil să comunice direct cu angajaţii. "Atunci când au călătorit mii de kilometri pentru a găsi un loc de muncă, este evident că vor asculta fără proteste şi vor munci ore suplimentare neplătite pentru a nu fi retrimişi înapoi în ţara de origine", susţine Dumitru Costin.

La rândul său, Zoltan Laszlo, şeful sindicatului lucrătorilor din metalurgie din Ungaria (VSZSZ), afirmă că muncitori ungari sunt supuşi la presiuni din partea şefilor lor atunci când li se spune că port fi înlocuiţi foarte uşor de muncitori ucraineni, mongoli sau vietnamezi, potrivit Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.