Majorarea accizei la țigări se amână. Până când

"Având în vedere că nivelul actual al accizei totale pentru ţigarete nu reprezintă cel puţin 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, se impune creşterea nivelului accizei totale pentru ţigarete, începând cu 1 ianuarie 2020, de la 483,74 lei/1.000 ţigarete la 503,97 lei/1.000 de ţigarete", se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ. 

În urmă cu numai o săptămână, în data de 6 august, Ministerul Finanţelor publica un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevedea această majorarea a accizelor la ţigarete de la 1 septembrie 2019. La momentul respectiv, dar şi în actualul proiect, autorităţile au justificat creşterea accizelor la ţigarete prin faptul că trebuie evitată declanşarea infringementului împotriva României pe motiv că în ţară acciza globală pe ţigarete nu reprezintă cel puţin 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, aşa cum prevede Directiva 2011/64/UE. 

Acciza la tutun. Cum explică ministrul Finanțelor majorarea

Săptămâna trecută, intenţia de majorare a accizelor la ţigarete din septembrie a generat nemulţumire în rândul anumitor producători din sector. JTI arăta, în context, că intenţia Guvernului de a devansa mărirea accizei cu şapte luni, începând cu septembrie, aruncă în aer predictibilitatea fiscală şi planurile de afaceri. 

Potrivit producătorului de ţigarete, iniţiativa anunţată de autorităţi este argumentată prin alinierea la Directiva UE, care prevede că incidenţa accizei în preţul mediu ponderat trebuie să fie 60%. Potrivit Directivei, acciza creşte de la 1 ianuarie al celui de-al doilea an după ce incidenţa scade sub 60%. 

Şi British American Tobacco a reacţionat pe subiect, arătând că majorarea nivelului accizei la ţigarete din septembrie 2019, anunţată "de pe o zi pe alta", riscă să genereze venituri suplimentare în special pentru reţelele de crimă organizată, în dauna bugetului statului, a consumatorilor şi a industriei legitime. 

Într-un comunicat al Ministerului Finanţelor, remis miercuri AGERPRES, ministrul de resort, Eugen Teodorovici a arătat că modificările Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală sunt efectuate după consultări de peste un an de zile cu mediul de afaceri. 

"Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală sunt documente vii, care trebuie adaptate în conformitate cu observaţiile şi propunerilor celor care produc bani şi plusvaloare în România: mediul de afaceri. Nu am fost şi nu voi fi adeptul modificărilor pompieristice ale Codului Fiscal, dar voi susţine mereu îmbunătăţiri cerute imperios de cei care activează în economia reală. Dialogul cu mediul de afaceri pentru aceste modificări a început în urmă cu mai bine de un an, iar după sintetizarea propunerilor şi analizarea lor, au reieşit nişte modificări care sunt pozitive pentru economia românească. O ţară este atât de puternică pe cât de puternică îi este economia, iar o economie nu poate fi puternică decât dacă are un mediu de afaceri stimulat, competitiv şi angajat către producerea de plusvaloare. Mulţumesc tuturor celor care au participat la conversaţia pentru aceste modificări ale Codului Fiscal şi ale Codului de Procedură Fiscală şi-i asigur că voi rămâne în continuare partenerul şi aliatul lor', a subliniat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.