Marian Siminică (ISF): Proiectele de cercetare pot fi recuperate înzecit. România are doar 0,3% din totalul investițiilor din UE

Între activitatea de cercetare și creșterea economică este o strânsă interdependență. Statele trebuie să se implice în a stimula astfel de investiții pentru că este vorba de particularitățile activității de cercetare.

În 2019, România a investit în cercetare un miliard de euro, sumă care poate părea mare, dar, raportată la sumele alocate la nivel european, este nesemnificativă, ponderea investițiilor în cercetare fiind de apoximativ 0,3% din totalul alocat cercetării la nivelul UE.

”Situația este dramatică, dacă ne raportăm la media europeană. Pe ansamblul Uniunii Europene, incluzând aici și Marea Britanie, în 2019 au fost 350 de miliarde de euro, cheltuiți în activitatea de cercetare. Deci noi cu un miliard, iar în Europa, 350 de miliarde. Pe primul loc este Germania, cu 109 miliarde, urmată de Franța și Marea Britanie. Cele trei state dețin 58% din cheltuielile de cercetare-dezvoltare. Bugetul pe care Germania îl alocă investițiilor este cât cel al celor 23 de state la un loc, cele de la locul 6, în jos. De aici și explicația capacității economiei germane de a crește și a fi rezilientă la șocurile crizelor care ne afectează”, a remarcat Marian Siminică.

În opinia oficialului ISF, prin comparație cu statele foste comuniste, România stă la fel de rău: Polonia a investit 7 miliarde în cercetare, Cehia, 4 miliarde, iar Ungaria, 2,1 miliarde de euro.

Oficialul Institutului de Studii Financiare a explicat că statul trebuie să se implice mai mult în finanțarea proiectelor de cercetare.

Acesta a arătat că, deși nu toate proiectele vor putea fi transpuse în practică, vor exista și activități de cercetare care pot fi implementate cu succes și vor genera profituri considerabile.

”Partea (de proiecte de cercetare n.r.) care are rezultate aplicabile are un efect multiplicator de tip exponențial și investiția de 100 de lei în toată activitatea de cercetare este recuperată înzecit. De asta este necesară implicarea statului, să coordoneze acest proces, pentru că nu poate fi asumat de o companie medie. Intervenția statului poate însemna mai ales măsuri de sprijin: măsuri fiscale sau stimulente financiare care pot fi acordate, dar și finanțare directă”, a spus Marian Siminică.

”Cercetarea în domeniul finanțelor este esențială pentru dezvoltare. Spuneam de utilizarea tehnologiilor emergente în domeniul financiar. Creșterea alocărilor de resurse financiare a reprezentat, declarativ, o prioritate a autorităților”, a mai spus oficialul ISF.

Citește și: Nicu Marcu (ASF): Pandemia a accelerat introducerea pe scară largă a tehnologiei în asigurări și bănci

Evenimentul ”Cercetarea științifică în domeniul financiar. Provocări și soluții” face parte din proiectul WORLD INVESTOR WEEK 2021 și îşi propune să dezbată teme de interes, cum ar fi:

- Teme de cercetare relevante pentru domeniu financiar;

- Finanţarea cercetării în domeniul financiar;

- Tendințele piețelor financiare în perioada pandemiei;

- Cercetarea ştiinţifică în domeniul financiar– mijloc de promovare a educaţiei financiare;

- Utilizarea tehnologiilor emergente în cercetarea ştiinţifică din domeniul financiar.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.