Memorandumul LEGII SALARIZĂRII BUGETARILOR

 APROB
 Florin-Vasile CÎȚU
 PRIM-MINISTRU
M E M O R A N D U M
De la: Raluca TURCAN, Ministrul Muncii și Protecției Sociale
AVIZAT:
Alexandru NAZARE - Ministrul Finanțelor
Lucian Nicolae BODE – Ministrul afacerilor interne
Bogdan Lucian AURESCU – Ministrul afacerilor externe
Stelian-Cristian ION – Ministrul justiției
Nicolae-Ionel CIUCĂ – Ministrul apărării naționale
Nechita-Adrian OROS – Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale
Tὰnczos BARNA – Ministrul mediului, apelor și pădurilor
Cseke Attila ZOLTAN – Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației
Cristian GHINEA – Ministrul investițiilor și proiectelor europene
Vlad Vasile VOICULESCU – Ministrul sănătății
Sorin-Mihai CÎMPEANU – Ministrul educației
Ciprian-Sergiu TELEMAN – Ministrul cercetării, inovării și digitalizării
Bogdan GHEORGHIU – Ministrul culturii

Tema: Stabilirea principiilor care vor sta la baza reanalizării și elaborării cadrului legal
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Citește și: Nouă reducere a vârstei de pensionare. Pentru cine

Memorandumul legii SALARIZĂRII. Schimbările CERUTE de Raluca Turcan

Una dintre măsurile prevăzute în Programul de Guvernare 2020-2024 constă în “demararea
unei ample evaluări a obiectivelor asupra criteriilor care stau la baza salarizării în sistemul
public, ca o condiție esențială a îmbunătățirii cadrului legislativ (Legea nr.153/2017). În acest
sens, criterii precum complexitatea muncii trebuie evaluate, în mod obiectiv, fiind necesare
corelării între muncă și nivelul de salarizare din sistemul public. De asemenea, este nevoie de
o evaluare a justeței cu care coordonarea de proiecte cu fonduri externe nerambursabile în
administrația publică se reflectă în salarizarea întregului personal implicat direct în
desfășurarea activităților, respectiv în îndeplinirea sarcinilor uzuale de serviciu pentru care
funcționarii sunt remunerați din fonduri naționale.”.
În aceste condiții, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor propun
demararea unei evaluări în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în
vederea reanalizării și elaborării cadrul legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri
publice.
În acest sens, se propun o serie de principii care vor fi avute în vedere la elaborarea cadrului
normativ privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, printre acestea
numărându-se :
 reanalizarea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții
bugetare, cu respectarea raportului de 1 la 12, dintre cel mai mic și cel mai mare
salariu de bază, și înmulțirea coeficienților cu salariul de bază minim brut pe țară
garantat în plată în vigoare – 2300 lei;
 introducerea unor grile de salarizare pentru administrația publică locală, corespunzător
funcțiilor publice și funcțiilor contractuale;
 plafonarea sporurilor la 20% din salariul de bază, la nivel individual;
 revizuirea sistemului de acordare a sporurilor :
 sporurile pentru condiții de muncă la care expunerea la condiții de muncă este
aceeași, indiferent de funcția deținută, se vor acorda în cuantum fix, ca spor de
până la 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată;
 analiza tuturor categoriilor de sporuri, cu menținerea numai a celor cu adevărat
relevante;
 acordarea unui spor de performanță lunar, personalului care a realizat sau a participat
direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei/autorităţii publice
sau a sistemului din care face parte, a participat la activităţi cu caracter deosebit, a
efectuat lucrări cu caracter excepţional ori a avut un volum de activitate ce depăşeşte
în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport de complexitatea sarcinilor,
în baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite;

 implementarea noului cadru legal pentru toate familiile ocupaționale în acelașii timp,
în scopul evitării apariției unor noi dezechilibre în sistemul public de salarizare și al
înlăturării posibilității contestării unor prevederi în fața instanțelor de judecată.
În prezent, în sectorul bugetar se identifică o serie de discrepanțe salariale, unele apărute în
urma aplicării legislației anterioare privind salarizarea personalului bugetar, iar altele
identificate după data apariției Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit
din fonduri publice, respectiv luna iulie 2017, ca urmare a modificărilor legislative succesive
ale Legii-cadru în vigoare în Parlament, prin care unele categorii de personal au fost
favorizate în raport cu celelalte categorii de personal din sectorul bugetar.
Mai mult decât atât, o serie de discrepanțe au apărut și ca urmare a efectelor unor hotărâri
judecătorești definitive, prin care au fost acordate anumite drepturi salariale pe legislația
anterioară Legii-cadru nr.153/2017.
La nivelul administrației publice locale se identifică o serie de dezechilibre salariale între
unitățile administrative-teritoriale de nivel similar, în condițiile în care nivelul de salarizare al
personalului pentru fiecare în parte se stabilește prin hotărâre a consiliului local, a consiliului
județean sau a Consiliului General al Municipiului București.
Acest lucru a condus, pe de o parte, la existența unor niveluri diferite de salarizare pentru
aceeași funcție în cadrul administrației publice locale, iar pe de altă parte, la răsturnarea
ierarhiilor firești pe nivele de complexitate a activității în administrația publică – respectiv
administrație publică centrală, administrație publică teritorială și abia pe a treia poziție
administrația publică locală. Aplicarea legii a dus la situația în care unele salarii de bază din
administrația publică locală sunt mai mari decât salariile din administrația publică centrală.
Cât privește plafonarea la 30% din suma salariilor de bază, a sporurilor acordate personalului
bugetar pe ordonator de credite, în prezent, există sectoare de activitate care sunt exceptate
de la acest plafon de sporuri, ceea ce determină acordarea unui număr mai mare de sporuri
pentru aceste categorii bugetare, în detrimentul altor categorii de personal bugetar care nu
pot depăși acest plafon.
În acest sens, există excepții pentru instituţiile din sistemul sanitar şi de asistenţă socială şi
cele din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pentru care suma
sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, acordate
cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din
suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor 
gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă şi a
indemnizaţiilor lunare, după caz.
Deoarece determinarea sporurilor se face în raport cu salariul de bază se creează o situație
discriminatorie, unele funcții beneficiind de un cuantum al sporurilor cu mult mai mare decât
altele, cu toate că activitatea se desfășoară în aceleași condiții, iar expunerea la condiții
periculoase sau vătămătoare este aceeași, indiferent de funcția deținută.
Scopul elaborării noului cadru normativ privind salarizarea personalului plătit din fonduri
publice vizează eliminarea discrepanțelor salariale existente în prezent în sistemul bugetar,
restabilirea ierarhiilor funcțiilor în cadrul domeniilor de activitate, precum și între domenii de
activitate, precum și instituirea unui sistem de stimulare a performanței.
Propunerile formulate vor fi analizate și din punct de vedere al impactului financiar, prin
raportare la plafoanele cheltuielilor de personal stabilite prin legea nr.14/2021 pentru
aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021.
Față de cele prezentate, este necesar ca ministerele corespunzător familiilor ocupaționale de
funcții bugetare să transmită în termen de 30 de zile, propuneri și observații de îmbunătățire
a legislației privind salarizarea în domeniul de competență, în vederea reașezării politicilor
salariale în conformitate cu principiile prezentate în acest Memorandum.
Facem precizarea că activitățile vor demara cu consultarea ordonatorilor principali de credite,
corespunzător familiilor ocupaționale de funcții bugetare, iar pe parcursul desfășurării
etapelor de lucru, se va discuta și cu ceilalți actori implicați, respectiv confederațiile sindicale
reprezentative și structurile asociative.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.