Ministerul Energiei promite facturi mai mici și investiții uriașe în energie

Situația actuală: importuri scumpe, producție în scădere, infrastructură învechită

Potrivit raportului, România se confruntă cu o serie de probleme structurale care pun presiune pe consumatori și pe economie. Țara noastră importă energie mai scump decât exportă, iar prețul energiei la bursă se află printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

Până la 1 iulie 2025, consumatorii au fost protejați de schema de plafonare a facturilor, însă odată cu eliminarea acesteia, impactul real al pieței s-a transferat direct către populație și companii.

În același timp, capacitatea de producție în bandă – pe bază de gaz și cărbune – s-a redus cu 56% în ultimul deceniu, ceea ce limitează stabilitatea sistemului energetic. Rețelele de transport și distribuție au o vechime medie de peste 55 de ani, iar investițiile au fost insuficiente pentru a răspunde cerințelor de modernizare.

Obiectiv: independență energetică și prețuri mai mici

Ministerul Energiei a stabilit două ținte majore:

• România independentă energetic până în 2032;

• Prețul energiei sub media europeană.

Pentru a le atinge, autoritățile mizează pe extinderea capacităților de producție, diversificarea surselor, investiții masive în regenerabile și stocare, dar și pe reforme ale pieței.

Investiții strategice: 12.961 MW din fonduri europene și proiecte majore

Documentul ministerului arată că în perioada următoare ar trebui finalizate proiecte de aproape 13.000 MW:

• Hidrocarburi (3.607 MW) – Mintia, Iernut, CET Arad, CET Constanța, Ișalnița, Turceni;

• Solar (2.635 MW) – proiecte CEO-OMV Petrom, CEO-Tinmar, contracte CfD;

• Nuclear (1.800 MW) – reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și 6 unități modulare SMR la Doicești;

• Eolian (2.669 MW) – proiecte finanțate prin PNRR și contracte CfD;

• Stocare (2.250 MW) – sisteme finanțate prin PNRR și Fondul pentru Modernizare.

Prin aceste investiții, România ar urma să dubleze producția nucleară, să crească cu 230% capacitățile pe gaz, să înzecească sistemele de stocare și să depășească 10.000 MW din surse regenerabile.

Cărbunele, menținut temporar în sistem

Planul inițial prevedea închiderea centralelor pe cărbune în 2026, ceea ce ar fi dus la pierderea a 2.565 MW din producția în bandă. Ministerul Energiei a anunțat însă negocieri pentru prelungirea termenului până la 1 ianuarie 2030, menținând astfel încă 2.200 MW în sistem. Măsura este justificată prin nevoia de securitate energetică într-o perioadă de tranziție și până la punerea în funcțiune a noilor proiecte nucleare și regenerabile.

Reformarea pieței de energie

Un alt pilon al planului este introducerea unor reguli eficiente de piață, menite să asigure concurență reală și transparență. Printre măsuri se numără:

• mecanismul Market Maker pentru tranzacții mai lichide;

• extinderea garanțiilor pentru piața angro;

• prețuri dinamice și contorizare inteligentă pentru consumatori;

• optimizarea costurilor de achiziție a energiei pentru consum propriu tehnologic (CPT);

• programe de eficiență energetică la nivel economic, public și rezidențial.

Protecția consumatorilor vulnerabili

Pentru a amortiza impactul eliminării plafonării, Ministerul Energiei a introdus un program de sprijin țintit. Începând din 20 august 2025, 2,1 milioane de gospodării beneficiază de un voucher de 50 de lei pe lună pentru plata facturilor la energie.

Măsura vine în sprijinul celor mai afectați de creșterea costurilor și marchează trecerea de la un sistem universal de plafonare la unul direcționat către categoriile vulnerabile.

România 2032: scenariu de independență energetică

Dacă planul Ministerului Energiei va fi pus în aplicare conform calendarului, România ar putea ajunge până în 2032 la:

• independență energetică prin creșterea producției interne;

• dublarea capacităților nucleare;

• capacități de stocare de 10 ori mai mari decât în prezent;

• peste 10.000 MW în solar și eolian;

• reducerea dependenței de importuri scumpe;

• prețuri competitive pentru consumatori, sub media europeană.

Prezentarea Ministerului Energiei trasează un tablou realist: România are o infrastructură învechită, producție insuficientă și prețuri ridicate la energie. Soluțiile propuse combină menținerea temporară a cărbunelui cu investiții masive în proiecte nucleare, regenerabile și stocare, dar și cu reforme de piață.

Obiectivul ambițios – independența energetică până în 2032 – va depinde însă de implementarea efectivă a acestor proiecte și de atragerea fondurilor europene. În paralel, protecția socială prin vouchere încearcă să ofere o plasă de siguranță pentru consumatorii vulnerabili.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.