Ministrul Economiei explică de ce Azomureș nu mai produce îngrășăminte

Autor: Oana Pavelescu
Data actualizării:
Data publicării:
Florin Spătaru, ministrul Economiei / Foto: Captură video
Florin Spătaru, ministrul Economiei / Foto: Captură video
EXCLUSIV
Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a făcut mai multe declarații privind economia României. Unul din subiectele atinse a fost și cauza care au dus la suspendarea producției de îngrășăminte la Azomureș.

Oficialul spune că a solicitat o discuție în ministerul Economiei pentru a vedea care este situația de fapt atât la Azomureș.

Florin Spătaru a amintit de explozia de la Azomureș despre carea afirmat că ar fi avut loc ”în urmă cu câțiva ani” (7 iulie 2021 n.r.)  și că unitatea va trebui să funcționeze conform normelor ISCIR atunci când se va reporni producția de fertilizatori, compania fiind obligată să își facă revizia.

Întrebat dacă Azomureș este oprit din vina proprie, oficialul, într-un final, spus că producția a fost oprită din cauza prețului gazelor care era prea mare. Ministrul a mai spus că va avea discuții cu această companie și cu unitatea din Slobozia pentru a vedea cum se pot asigura fertilizatorii necesari agriculturii.

Spătaru a afirmat că că datele arată că majoritatea agricultorilor s-au aprovizionat cu îngrășăminte dar că ”trebuie să privim în viitor, să vedem cum să producem aceste îngrășăminte pentru producția agricolă și din acest an și din anul viitor”.

Anul trecut la începutul lunii decembrie Azomureș anunța într-un comunicat de presă că închide producția de fertilizatori din cauza prețurilor foarte mari la gaze.

Citește și: Prețurile uriașe la energie și gaze îngroapă industria chimică a României

Iată comunicatul:

”Azomureș Târgu Mureș, cel mai important producător de îngrășăminte utilizate de agricultura și industria românească, anunță că se confruntă cu o situație excepțională din cauza prețului foarte mare la energie, gaz natural și energie electrică. Acest lucru determină începerea pregătirilor pentru oprirea temporară a activităților de producție.

Directorul general al Azomureș, Harri Kiiski, declară că „nivelul ridicat al prețului solicitat de furnizori pentru materia primă principală, gazul metan, nu ne mai permite continuarea sustenabilă a activității. Din această cauză, la nivel european, și alte platforme industriale au oprit total sau au restrâns foarte mult activitățile de producție. Reluarea activității depinde de prețul gazului metan și de disponibilitatea acestuia în piață. Decizia managementului, aprobată de Consiliul de Administrație, nu are efecte imediate asupra angajaților. Se păstrează programul normal de lucru, ne vom concentra pe lucrările de mentenanță ce pot fi executate în perioada rece, vom securiza și menține în funcțiune echipamentele critice și vom continua să derulăm proiectele în care suntem implicați. Ne așteptăm ca lunile ianuarie și februarie să fie perioadele critice pe care  trebuie să le depășim, deși situația incertă pe piața gazelor ne determină să rămânem flexibili pe tot parcursul primului trimestru din 2022.” 

La nivel general, observăm că actuala criză de pe piața energiei afectează industria îngrășămintelor din Europa și din întreaga lume. Țări precum Rusia, China, Turcia și Egipt au restricționat exporturile. Împreună cu producția locală scăzută, Europa se confruntă acum cu o criză în agricultură și industrie. Comisia Europeană a recunoscut rolul industriei fertilizanților în asigurarea securității alimentare la nivel continental, dar a lăsat la latitudinea fiecărui stat membru să ia măsurile necesare.

Azomureș este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din România, aproximativ 10% din consumul național, furnizează 50% din îngrășămintele utilizate în fermele românești și asigură aprovizionarea constantă a unui număr mare de companii din alte industrii. Este unul dintre pilonii securității alimentare și un contributor important în lanțul de aprovizionare din zona agricolă a României.

Este un moment important pentru toate industriile din România care folosesc ca materie primă gazul metan. Facem toate eforturile pentru a readuce situația la normal, în ciuda faptului că suntem și victimele unui context internațional nefavorabil. Solicităm Guvernului și Parlamentului României să acționeze în concordanță cu legislația europeană pentru a atenua problema gazelor și a prețurilor ridicate la energie în timp util, astfel încât securitatea alimentară a României să nu fie compromisă în 2022”.

 

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Benzinărie Lukoil
Banca Naționala a României
Casa de schimb valutar / Foto: Oana Pavelescu
Rabla. Foto: Pexels.com
Blocul din cartierul bucureștean Rahova, distrus de o explozie provocată de o acumulare de gaze / Foto: Tudor Pană / Inquam Photos
TVA / Foto: Freepik.com
Cosmin Marinescu
Un muncitor manevrează un utilaj industrial / Foto: Freepik
Bani
Tanc distrus în Ucraina / Foto: Freepik
Dacia Bigster / sursa foto: Dacia.ro
București / Foto: Oana Pavelescu
Ședință de guvern
Transfăgărășan / Foto: Freepik
Wall Street. Foto: Freepik.com
Bogdan-Gruia Ivan
Bani. Freepik.com
Ședință de guvern

Proiecte de lege importante pe agenda şedinţei de joi a Guvernului

Guvernul României va analiza, în ședința programată...

Freepik.com
Modificarea PNRR

România are un PNRR revizuit. Veștile sunt bune

România își menține accesul la întreaga finanțare...

Poluare / Foto: Freepik
Stâlpi de înaltă tensiune / Foto: Freepik

Cum a pierdut România 7.000 MW în zece ani

România are cel mai mare cost al energiei în raport cu...

Vladimir Putin / Foto: Kremlin
Pista velo de pe Calea Victoriei din București / Foto: Oana Pavelescu
Atlas, noul browser lansat de OpenIA / Foto: DCBusiness
Banca de Investiții și Dezvoltare
Bloc din Ucraina / Foto: Cancelaria președintelui Volodimir Zelensky
Robert Fico
Stradă din România / Foto: Unsplash

pixel