Criza prețurilor la energie. Mircea Coșea, întrebări cheie pentru Guvern. Cine dă banii înapoi

”În al 12-lea ceas, guvernul a înțeles că trebuie să corectaze anumite greșeli. Deci, măsurile luare eu le consider ca fiind niște corecții la modul în care a fost elaborată legea plafonării și a compensării. Aceste corecții nu sunt însă suficiente pentru a rezolva problema. Nici pe departe. Ele vor aduce anumite scăderi ale unor facturi, asta este cert și este un lucru pozitiv, însă anumite lucruri nu sunt rezolvate”, a declarat profesorul Coșea în exclusivitate pentru DCBusiness.

În primul rând, a continuat el, ”ce se întâmplă cu facturile deja plătite. Asta înseamnă că, potrivit ”povestirii” pe care spune la televizor domnul ministru al Energiei, ar trebui, foarte simplu, să anunți și ei recalculează, stornează, pentru că acesta este cuvântul, și își dau banii înapoi. Ceea ce, practic, nu este posibil. 

Pentru că aveam vreun milion, deși ultimele informații arată că ar fi vreo patru milioane de facturi greșite, și nu sunt doar în București, nu sunt numai la oameni care știu să citească facturi, care au internet și care știu la ce ghișeu să se ducă. În țară, în mediul rural, în orașele mici, sunt oameni total incapabili măcar să se pronunțe în legătură cu facturile greșite. Asta este prima etapă. 

A doua etapă. Pe baza cărei legi, a căror indicații, a cărui Cod fiscal aceste societăți dau banii înapoi. Pentru că unele sunt de stat, altele sunt private și mai sunt cele cu capital străin. Cum acționezi ca ele să dea banii înapoi? 

Iar în al treilea rând, mergem pe ideea că ele îți dau banii înapoi, dar aceste stornări, adică nu dăm banii înapoi, ci scădem facturile viitoare sau chiar îți dau banii înapoi, acest lucru înseamnă că este o perioadă de timp care poate să varieze, cel puțin, de la 45 de zile la 90 de zile, adică perioada în care ai plătit factura și perioada în care îți recuperezi banii. Ori acest lucru înseamnă o lipsă de lichiditate atât la nivelul individului, cât și la nivelul unităților de producție. 

Ce faci în perioada asta? Cum trăiești, dacă ai plătit o factură ce poate fi până la nivelul unei pensii mici sau dacă ți-a distrus afacerea pentru că ai intrat în faliment. Cum îți reiei activitatea un număr de zile în care nu îți vin banii, dar în timp acesta trebuie să plătești dacă ai credite, dobânzi mărite, pentru că Banca Națională le-a mărit, și trebuie să plătești și alte utilități. Trebuie să plătește carburantul, care s-a scumpit. Deci, va apărea o diferență în timp în cazul pozitiv în care se dau bani, o diferență în timp între momentul în care omul sau firma a plătit și își recuperează banii, perioadă în care lipsa de lichiditate sau de capital va fi foarte greu de suportat. 

În al patrulea rând, aceste măsuri sunt pe termen scurt. Mă așteptam ca odată cu ele să apară și o schiță de strategie în legătură cu ce se face în continuare pentru a reglementa situația pe ansamblu. Adică noi trebuie ca până la iarna viitoare, care este peste vreo opt luni de zile, să reușim  să creștem producția internă, pentru că asta este, până la urmă, șansa, să punem în mișcare legea offshore, ca să avem o speranță că în doi-trei ani, scoatem gazul, și să rezolvăm problema importului de gaze de la Gazprom, adică prin intermediarii Gazpromului, cu prețuri de patru-cinci ori mai mari decât plătesc bulgarii, ungurii sau polonezii. Deci, trebuie să privim și lucrurile în viitor, ceea ce, deoacamdată nu se întâmplă. 

Citește și TVA zero la alimente. Mircea Coșea: O măsură de DISPERARE, ce implică mari RISCURI

Trebuie să spun că, de această dată, mass-media au influențat măsurile economice. Adică economia de jos, populația, plus sprijinul pe care l-a dat mass-media a forțat guvernul să ia măsuri. Pentru că, dacă privim lucrurile înapoi, doar cu o zi înainte de celebra ședință din 17 ianuarie, domnul Cîțu, președintele Partidului Liberal, parte a guvernului, spunea foarte clar că în coaliție nu s-a discutat problema facturilor. Deci, nici măcar nu se apucaseră să discute. Deci, presiunea de jos a influențat acest lucru și este bine că s-a ținut seama de ea. 

Concluzia mea este că guvernul, și nu doar guvernul, ci clasa politică, decidenții politici de astăzi din care face parte și parlamentul, se fac vinovați de faptul că a tolerat o perioadă îndelungată de timp aceste greșeli care au favorizat profiturile imense pe care le-au obținut pe seama populației producătorii și furnizorii. De ce a tolerat guvernul? Pentru că au venit bani la buget. Crește PIB-ul. Pentru că se poate lăuda că nu a ajuns la 50% datorie externă. Deci, sunt elemente care arată că statul român a fost părtaș, până la urmă, la acest lucru. Că a intervenit acum, este un lucru bun și sperăm că va face în continuare la fel, dar până acum nu putem să-l absolvim de această vină. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.