Navalnîi, OMS și Greta Thunberg, favoriți la Nobelul pentru pace

Mii de oameni, de la membri ai parlamentelor din întreaga lume până la foşti câştigători, pot să propună candidaţi.

Nominalizările, care se închid duminică, nu implică o aprobare din partea comitetului Nobel.

Parlamentari norvegieni l-au nominalizat pe eventualul laureat în fiecare an din 2014, cu excepţia anului 2019, a declarat Henrik Urdal, directorul Institutului de Cercetare a Păcii din Oslo. "Modelul din ultimii ani este pur şi simplu uimitor".

Comitetul Nobel norvegian, care decide cine câştigă premiul, nu comentează cu privire la nominalizări, păstrând secrete timp de 50 de ani numele celor care nominalizează şi pe ale nominalizaţilor care nu au primit premiul.

Dar cei care propun candidaţii pot alege să-şi dezvăluie nominalizările.

Potrivit unui sondaj Reuters realizat în rândul parlamentarilor norvegieni, printre candidaţi se numără Thunberg, Navalnîi, OMS şi programul său COVAX pentru a asigura accesul echitabil la vaccinurile COVID-19 pentru ţările sărace.

Thunberg a fost numită drept unul dintre "cei mai importanţi purtători de cuvânt în lupta împotriva crizei climatice", grupul de sprijin pe care l-a co-fondat, Fridays for Future, primind şi el aprobarea.

Navalnîi, propus de academicieni ruşi, a fost nominalizat pentru "eforturile sale pentru o democratizare paşnică a Rusiei" de către fostul ministru norvegian Ola Elvestuen.

Lupta împotriva COVID-19 este în prim-plan, incluzând o nominalizare pentru Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizare (GAVI).

Alte nume sunt activiştii belaruşi Svetlana Tsihanovskaia, Maria Kolesnikova şi Veronika Ţepkalo pentru "lupta lor pentru alegeri corecte şi pentru inspiraţie în rezistenţa paşnică", a declarat unul dintre promotorii acestor nominalizări, Geir Sigbjoern Toskedal.

Un altul, Jette Christensen, a nominalizat Comitetul maghiar de la Helsinki, un grup pentru drepturile omului, şi IUSTITIA, un grup de judecători polonezi care apără drepturile civile.

Henry Kissinger: Miroase a RĂZBOI. Istoria pare să se repete

"Nominalizarea mea în acest an este ... pentru lupta pentru conservarea democraţiei ca formă de guvernare în Europa", a spus Christensen.

Libertatea de informare este o temă recurentă, incluzând printre nominalizaţi Comitetul pentru protecţia jurnaliştilor (CPJ) din SUA; fostul jurnalist de la Charlie Hebdo Zineb el Rhazoui; site-ul de ştiri Hong Kong Free Press, Fact-Checking Network din SUA şi Reporteri fără frontiere (RSF) din Paris.

Printre nominalizaţi se mai află fostul preşedinte american Donald Trump, NATO şi agenţia ONU pentru refugiaţi (UNHCR).

De asemenea, pe listă figurează activista marocană Aminatou Haidar, pentru campaniile sale paşnice pentru o Sahara occidentală independentă, Staţia Spaţială Internaţională şi Organizaţia Mondială a Mişcării Cercetăşeşti (WOSM).

Alte propuneri ale parlamentarilor norvegieni includ mişcarea internaţională împotriva inegalităţilor rasiale Black Lives Matter (BLM), readusă în atenţie anul trecut după moartea afro-americanului George Floyd, şi fondatorul controversat al Wikileaks Julian Assange.

Laureatul 2021 va fi anunţat în octombrie. În 2020, premiul a fost acordat Programului Alimentar Mondial (PAM).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.