Negrescu: Motivele pentru care românii plătesc cele mai mari dobânzi la credite din UE

Într-o intervenţie telefonică la Realitatea Plus, analistul economic Adrian Negrescu a vorbit despre motivele pentru care românii sunt nevoiţi să plătească dobânzi mari la creditele bancare şi să aibă, după creşterea dobânzii cheie, rate chiar duble faţă de acum 2-3 ani. 

"În momentul de faţă plătim cele mai mari dobânzi la credite din Europa. Da, e o legătură directă cu inflaţia, pentru că avem şi cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană şi din această perspectivă e şi normal să avem nişte dobânzi mai mari decât în alte părţi unde inflaţia este la jumătate faţă de noi.

Dincolo de acest lucru, reglementările în piaţa bancară din Româna sunt, din punctul meu de vedere, avantajoase doar pentru statul români, pentru că este principalul client al băncilor în momentul de faţă. Bancherii nu mai împrumută populaţia, nu mai împrumută firmele, pentru că trăiesc foarte bine şi foarte ‚sănătos’ din afacerile cu statul român. Împrumută statul, fac afaceri, fac profituri foarte mari, iar noi stăm şi ne uităm cu mâna întinsă la bănci încercând să luăm un împrumut şi neputând face acest lucru.

Gândiţi-vă că dacă vrei să iei 100.000 de euro în momentul de faţă trebuie să ai un salariu de 9.000 de lei net ca să poţi să te încadrezi în limitele de creditare. Cine câştigă banii aceştia?", a explicat, în intervenţia sa, analistul Adrian Negrescu. 

Estimările BNR privind inflaţia

Rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm încetinit faţă de anul 2023 şi pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea anticipată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024, se arată în Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 4 aprilie 2024.

"În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm încetinit faţă de anul 2023 şi pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea anticipată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024, care cobora la 4,7 la sută în decembrie 2024 şi la 3,5 la sută la finele anului viitor. S-a sesizat că descreşterea va fi antrenată pe mai departe într-o proporţie însemnată de factorii pe partea ofertei, a căror acţiune dezinflaţionistă este aşteptată să slăbească însă progresiv, pe fondul influenţelor în atenuare decurgând din efecte de bază şi din corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor, îndeosebi ale materiilor prime agroalimentare. Acţiunea dezinflaţionistă va fi resimţită cu precădere la nivelul inflaţiei de bază şi pe segmentul LFO, în timp ce dinamica preţului combustibililor îşi va accentua probabil ascensiunea în perspectivă apropiată, inclusiv în raport cu proiecţia precedentă, ca urmare a creşterii peste aşteptări a cotaţiei petrolului în ultimele luni, au remarcat membrii Consiliului", se spune în document.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.