Nemulțumiri privind PNRR-ul lui Cîțu: Primarii de sector avertizează

"Luând în considerare principiile enunţate în PNRR, în special cele privind descentralizarea şi rolul autorităţilor locale, solicităm sprijinul dumneavoastră de a analiza şi include sectoarele, în calitatea lor de subdiviziuni administrative teritoriale, în varianta finală a PNRR, în categoria solicitanţilor, respectiv beneficiarilor eligibili, direcţi sau indirecţi. Propunem ca acest lucru să fie realizat: prin indicarea unică şi generică în cadrul PNRR a faptului că eligibilitatea enunţată pentru municipii include inclusiv eligibilitatea sectoarelor Municipiului Bucureşti sau prin indicarea în cadrul fiecărui pilon şi componentă a sectoarelor municipiului Bucureşti în calitate de solicitanţi, respectiv beneficiari eligibili, direcţi sau indirecţi", prevede scrisoarea postată, vineri, pe pagina de Facebook a primarului Sectorului 6, Ciprian Ciucu.

Edilii de sectoare menţionează că, potrivit unor prevederi din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ, primăriile de sector au statut de subdiviziune administrativ teritorială.

Potrivit acestora, "sectoarele nu sunt acoperite de sintagma unităţi administrativ-teritoriale (UAT), indicarea potenţialilor beneficiari exclusiv drept municipii sau unităţi administrativ teritoriale exclude sectoarele Municipiului Bucureşti de la posibilitatea de accesare directă a fondurilor, creând dezavantaje certe".

Citește și: Dilema Londrei: EURO 2020 sau COVID? Ce riscă englezii

Primarii atrag atenţia că numărul locuitorilor din sectoare este mult mai mare decât cel al majorităţii municipiilor din România, administrarea politicilor locale şi domeniile de competenţă privind dezvoltarea durabilă prezintă o complexitate extrem de ridicată, iar nevoile privind investiţiile din Bucureşti acoperă o plajă complexă de arii şi domenii prioritare care sunt în fapt adresate de PNRR.

În opinia lor, eliminarea sectoarelor din anumite tipuri de reforme şi investiţii are un impact negativ asupra posibilităţilor de implementare a proiectelor specifice la nivelul municipiului Bucureşti, creând şi dezechilibre în ceea ce priveşte nivelurile de dezvoltare structurale din România.

Ciprian Ciucu a scris pe Facebook că autorităţile centrale uită de multe ori că sectoarele Bucureştiului sunt subdiviziuni ale municipiului şi nu unităţi administrativ teritoriale (UAT) de sine stătătoare, deşi sunt conduse de Primării care sunt autorităţi locale.

"Bucureştiul fiind mare şi complex, aici suntem. Un sector, cum ar fi Sectorul 6 de exemplu, are spre 400.000 de oameni, mai mulţi oameni decât majoritatea judeţelor care conţin UAT-uri distincte (municipii, oraşe, comune), asta deşi sectorul este o subdiviziune. Are mai multe probleme de rezolvat, o populaţie mai mare de deservit cu şcoli, străzi, spitale, parcuri etc. decât orice alt municipiu, oraş şi comună, care este UAT. Mai mult, sectoarele au şi capacitate administrativă şi competenţe pentru a derula proiectele necesare. La o lectură amănunţită a PNNR am identificat că atunci când se vorbeşte despre cine poate accesa fondurile nu sunt menţionate sectoarele, folosindu-se sintagma de UAT sau de Municipiul Bucureşti. Ceea ce ne-ar face neeligibili. Municipiul Bucureşti este reprezentat de PMB, iar noi, ca subdiviziuni, nu suntem UAT-uri", a spus Ciprian Ciucu.

El a menţionat că i-a telefonat ministrului Cristian Ghinea pentru a-i prezenta situaţia. "În urma discuţiei, găsind la dânsul toată bunăvoinţa, am concluzionat că acest lucru trebuie îndreptat şi a dorit şi o adresă oficială a primarilor de sectoare în acest sens. Am vorbit cu fiecare primar de sector în parte şi cum avem interese comune pentru a contribui la dezvoltarea Bucureştiului, alături de primarul general, am convent să semnăm împreună această scrisoare", a precizat Ciprian Ciucu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.