Alin Burcea (ANAT): Pe noi, cei din turism, măsurile luate de Guvern ne pun la pământ
Creşterea cotei generale de...
Meşteşugurile tradiţionale, denumite şi populare sau rural-artizanale, reprezintă o parte fundamentală a patrimoniului cultural imaterial al României, fiind expresia vie a creativităţii, îndemânării şi identităţii comunităţilor locale. Prin intermediul meştesugurilor, cunoştinţele şi tehnicile străvechi sunt transmise din generaţie în generaţie, contribuind la păstrarea şi promovarea valorilor culturale specifice fiecărei zone geografice.
Dincolo de valoarea lor culturală, meşteşugurile tradiţionale joacă un rol important şi în economia locală, contribuind la dezvoltarea turismului cultural şi la promovarea produselor autentice româneşti pe pieţele interne şi externe. Cu toate acestea, în prezent, meşteşugarii tradiţionali din România se confruntă cu o serie de dificultăţi care limitează recunoaşterea oficială a activităţii lor şi, implicit, accesul la oportunităţi de promovare şi dezvoltare. Lipsa unui cadru legal clar şi specific pentru meşteşugarii tradiţionali a creat un vid legislativ care afectează atât protejarea tradiţiilor, cât şi drepturile meşteşugarilor. În acest context, se impune adoptarea unei legi care să reglementeze activitatea meşteşugarilor traditionali, să le confere un statut oficial şi să sprijine promovarea meşteşugurilor româneşti.
Această propunere legislativă, documentată după analiza altor proiecte depuse de-a lungul legislaturilor anterioare, urmăreşte să răspundă provocărilor cu care se confruntă meşteşugarii tradiţionali (meşterii populari) şi să ofere un cadru legislativ specific pentru recunoaşterea, protejarea şi promovarea activităţii acestora. Scopurile principale ale legii sunt:
• Recunoaşterea oficială a meşteşugarilor tradiţionali (meşterilor populari) prin stabilirea unui proces clar de autorizare şi certificare, care să le confere acestora un statut oficial şi să asigure autenticitatea produselor realizate.
• Delimitarea clară între meşteşugarii tradiţionali (meşterii populari) şi alte categorii de artizani sau comercianţi (de exemplu mici producători de bijuterii moderne), pentru a proteja meşteşugurile autentice şi pentru a preveni concurenţa neloială.
• Crearea unui mecanism de protecţie şi promovare a meşteşugurilor tradiţionale prin introducerea unei mărci tradiţionale distinctive, care să ateste autenticitatea produselor specifice unei anumite zone sau tradiţii.
• Facilitarea accesului meşteşugarilor tradiţionali la târguri şi expoziţii prin reducerea şi scutirea taxelor de participare şi prin asigurarea unor locuri speciale pentru aceştia în cadrul evenimentelor culturale.
• Oferirea unor facilităţi fiscale pentru meşteşugarii tradiţionali care au venituri impozabile sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare, pentru a le reduce povara financiară şi pentru a sprijini activitatea lor.
Documentul poate fi studiat aici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Creşterea cotei generale de...
Premierul Ilie Bolojan a...
Bursa de Valori Bucureşti (BVB)...
România se pregătește pentru un...
Joi, de la ora 12.00, în...
Achizițiile publice și...
Prețul cuprului urcă la un...
Banca britanică HSBC a revizuit...
Aproape 40% dintre angajații...
Ministerul Finanțelor lansează...
Creşterea taxelor fără o...
Criza e reală, cifrele nu mai...
Curs valutar BNR, 2 iulie 2025.
Protest spontan al angajaţilor Consiliului Concurenţei,...
Românii au cheltuit anul trecut...
ANAF a transmis o informare...
Asociaţia Română a Magazinelor...
Bursa de la Bucureşti a deschis...
Bugetarii ar trebui să...
Cifre oficiale de la INS...
Guvernul se află în criză de...