Proiectul Ro-HydroHub. Câciu: ”Este un model care trebuie perpetuat”
La Palatul Victoria, a fost...
Meşteşugurile tradiţionale, denumite şi populare sau rural-artizanale, reprezintă o parte fundamentală a patrimoniului cultural imaterial al României, fiind expresia vie a creativităţii, îndemânării şi identităţii comunităţilor locale. Prin intermediul meştesugurilor, cunoştinţele şi tehnicile străvechi sunt transmise din generaţie în generaţie, contribuind la păstrarea şi promovarea valorilor culturale specifice fiecărei zone geografice.
Dincolo de valoarea lor culturală, meşteşugurile tradiţionale joacă un rol important şi în economia locală, contribuind la dezvoltarea turismului cultural şi la promovarea produselor autentice româneşti pe pieţele interne şi externe. Cu toate acestea, în prezent, meşteşugarii tradiţionali din România se confruntă cu o serie de dificultăţi care limitează recunoaşterea oficială a activităţii lor şi, implicit, accesul la oportunităţi de promovare şi dezvoltare. Lipsa unui cadru legal clar şi specific pentru meşteşugarii tradiţionali a creat un vid legislativ care afectează atât protejarea tradiţiilor, cât şi drepturile meşteşugarilor. În acest context, se impune adoptarea unei legi care să reglementeze activitatea meşteşugarilor traditionali, să le confere un statut oficial şi să sprijine promovarea meşteşugurilor româneşti.
Această propunere legislativă, documentată după analiza altor proiecte depuse de-a lungul legislaturilor anterioare, urmăreşte să răspundă provocărilor cu care se confruntă meşteşugarii tradiţionali (meşterii populari) şi să ofere un cadru legislativ specific pentru recunoaşterea, protejarea şi promovarea activităţii acestora. Scopurile principale ale legii sunt:
• Recunoaşterea oficială a meşteşugarilor tradiţionali (meşterilor populari) prin stabilirea unui proces clar de autorizare şi certificare, care să le confere acestora un statut oficial şi să asigure autenticitatea produselor realizate.
• Delimitarea clară între meşteşugarii tradiţionali (meşterii populari) şi alte categorii de artizani sau comercianţi (de exemplu mici producători de bijuterii moderne), pentru a proteja meşteşugurile autentice şi pentru a preveni concurenţa neloială.
• Crearea unui mecanism de protecţie şi promovare a meşteşugurilor tradiţionale prin introducerea unei mărci tradiţionale distinctive, care să ateste autenticitatea produselor specifice unei anumite zone sau tradiţii.
• Facilitarea accesului meşteşugarilor tradiţionali la târguri şi expoziţii prin reducerea şi scutirea taxelor de participare şi prin asigurarea unor locuri speciale pentru aceştia în cadrul evenimentelor culturale.
• Oferirea unor facilităţi fiscale pentru meşteşugarii tradiţionali care au venituri impozabile sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare, pentru a le reduce povara financiară şi pentru a sprijini activitatea lor.
Documentul poate fi studiat aici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
La Palatul Victoria, a fost...
Curs valutar BNR, 21 noiembrie...
Florian Lixandru, candidatul...
Activitatea RAR este blocată...
Premierul Marcel Ciolacu a făcut un anunț important...
Decizia adoptată în ședința de...
Documentul a fost parafat la Budapesta de Zsolt Hernadi,...
Trenul nou a fost anulat joi...
În şedinţa de joi a...
Legile gravitației par să se...
Evenimentul va avea loc, cel mai probabil, în primele...
MF sprijină autoritățile locale...
Potrivit celui mai recent...
La data de 19 noiembrie 2024,...
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a...
O nouă inițiativă legislativă promite să revoluționeze...
Scădere uşoară a vânzărilor de autoturisme Dacia în...
Proiect de OUG pentru...