Metodele sunt diverse și au existat din totdeauna iar toate se bazează pe slabele cunoștințe ale celor care, din puținul lor, vor să facă mai mult. În anii 90, cei care au pus la cale marea escrocherie Caritas au profitat de lipsa educației financiară a unei populații cu mulți bani puși la saltea și recent ieșite dintr-un regim totalitarist. Acum, criptomonedele și AI-ul sunt noile arme ale unora care chiar reușesc să se îmbogățească rapid dar într-un mod ilegal.

Fraudele cu investiții includ scheme piramidale, tranzacții cu acțiuni inexistente sau alte produse financiare fictive. Chiar dacă instrumentele diferă, persuasiunea a rămas unul dintre caracteristicile principale ale noilor șarlatani cibernetici.

Cum folosesc escrocii AI-ul

De cele mai multe ori folosesc imagini sau clipuri video prelucrate cu ajutorul inteligenței artificiale (Deep Fake) aparținând unor persoane sau instituții influente pentru a cuprinde astfel o arie cât mai mare de persoane potențial păgubite. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a fost la începutul anului, în mijlocul unei astfel de controverse, când imaginea sa a fost folosită de hackeri pentru a promova o platformă de investiții cel puțin dubioasă.

Atunci, Directoratul Național de Securitate Cibernetică a creat un ”Ghidul privind identificarea materialelor de tip Deepfake”, care poate fi găsit aici și care pe scurt explică cum să identifici un astfel de conținut creat cu ajutorul inteligenței artificiale, chiar dacă ultimele modele AI au o capacitate tot mai mare de a imita realitatea.

”Nesincronizarea vorbirii/sunetului și a mișcării buzelor poate fi observată la pronunțarea literelor b, m și p. Uneori apar pixeli în nuanțe de gri la marginile componentelor modificate. Se poate distinge dacă este vorba de o falsificare și atunci când persoana din înregistrare este privită dintr-un alt unghi. Dacă pentru crearea conținutului Deepfake nu s-au folosit fotografii ale persoanei din unghiuri diferite, algoritmul nu poate deduce aspectul persoanei din alt unghi, rezultând distorsiuni”, sunt doar câteva din semnele indicate în acest ghid.

Apeluri telefonice sau email-uri dubioase

Alte metode prin care poți rămâne fără banii strânși o viață sunt realizate trimiterea de e-mailuri sau mesaje care par a veni de la surse legitime, sau chiar prin intermediul apelurilor telefonice.

Prin această metodă de fraudă, escrocii se dau drept muncitori ai unui serviciu de suport tehnic sau relații cu clienții iar pentru a rezolva o problemă inexistentă, îi determină pe oameni să le dea acces liber la dispozitivele lor de unde aceștia extrag datele conturilor în care își țin economiile.

Email-urile sau mesajele pe telefon sunt folosite adesea pentru a trimite linkuri prin intermediul cărora pun mâna pe banii oamenilor. Această metodă se numește phising.

Cum eviți scamatoriile de tip phising

Adresa de e-mail, linkul sau numărul de telefon de la care primești mesajul ar putea fi primul indiciu că ceva este în neregulă. Adesea, aceste mesaje provin de la adrese care nu sunt oficiale, conținând mici erori sau folosind domenii generice, precum „@gmail.com” în loc de domeniul oficial al instituției respective. Numerele de telefon nu sunt veridice iar linkurile nu sunt asemănătoare cu cele ale instituției respective.

Un alt indiciu important este conținutul mesajului. Escrocii folosesc frecvent un limbaj alarmist sau creează un sentiment de urgență, cerându-ți să acționezi rapid pentru a evita o consecință gravă, cum ar fi blocarea contului sau pierderea unei oferte. Acest tip de presiune este conceput pentru a te determina să reacționezi fără a verifica autenticitatea cererii.

Greșelile de ortografie sau gramatică sunt un alt semn de avertizare. Deși aceste mesaje par a fi oficiale, ele conțin adesea greșeli subtile care nu ar apărea în comunicările autentice de la o instituție respectabilă.

Aceste șiretlicuri se fac și altfel decât prin înșelăciune, anume prin furturi masive, direct din conturile platformelor cripto. Recent, la sfârșitul lunii iulie, autoritățile au destructurat o rețea mafiotă de fraudă informatică cu criptomonede formată din trei persoane. Cei trei și-au transferat 1,65 milioane de criptomonede în valoare de 120 milioane de dolari unor platforme blockchain.  

DCMedia Group, prin DCNews și DCBusiness, derulează, în luna august, campania DC Educația Financiară, cu rolul de a informa românii despre importanța educației financiare în gestionarea bugetului propriu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.