Norvegia, viitorul cimitir european al CO2?
Autor: Simona Haiduc
Data publicării:
O idee ingenioasă, ceva concret
O idee ingenioasă, ceva concret
Pe țărmul înghețat ale Mării Nordului, un "cimitir" în construcție dă speranțe experților în domeniul schimbărilor climatice: nu peste mult timp, aici se va păstra o parte din dioxidul de carbon (CO2) emis de industria europeană, care, astfel, nu va mai ajunge în atmosferă.

Considerată mult timp o soluție complicată din punct de vedere tehnic și costisitoare, de utilitate marginală, captarea și stocarea dioxidului de carbon (CCS) este acum în vogă pe o planetă care se străduiește să își reducă emisiile în ciuda urgenței climatice.

În localitatea Oygarden, situată pe o insulă din apropierea orașului Bergen (vestul Norvegiei), un terminal aflat în construcție va primi în câțiva ani tone de CO2 lichefiat, care va fi transportat de pe Bătrânul Continent cu o navă după ce va fi captat la capătul coșurilor de fum ale fabricilor.

De acolo, carbonul va fi injectat printr-o conductă în cavități geologice aflate la 2.600 de metri sub fundul mării. Ambiția este ca acesta să rămână acolo pe termen nelimitat.

Este "prima infrastructură de transport și stocare cu acces liber din lume, care permite oricărui emițător care și-a captat emisiile de CO2 să le preia, să le transporte și să le depoziteze cu titlu permanent în condiții de siguranță deplină", subliniază directorul de proiect, Sverre Overå.

În calitate de cel mai mare producător de hidrocarburi din Europa de Vest, Norvegia are, de asemenea, cel mai mare potențial de stocare a CO2 de pe continent, în special în câmpurile sale petroliere epuizate.

Acorduri comerciale

Terminalul Oygarden face parte din planul "Langskip", denumirea norvegiană pentru navele Viking. Oslo a finanțat 80% din infrastructură, punând la bătaie 1,7 miliarde de euro pentru dezvoltarea CSC în țară. Două situri din regiunea Oslo, o fabrică de ciment și o uzină de producere a energiei din deșeuri, ar urma să trimită acolo CO2.

Dar particularitatea proiectului constă în aspectul său comercial, oferind, de asemenea, industriașilor străini posibilitatea de a-și trimite propriul dioxid de carbon.

În acest scop, giganții energetici Equinor, TotalEnergies și Shell au înființat un parteneriat, numit Northern Lights, care va fi primul serviciu transfrontalier de transport și stocare a CO2 din lume atunci când va începe să funcționeze în 2024.

În ultimele zile au fost atinse două etape importante pentru CCS în Norvegia. Luni, partenerii de la Northern Lights au anunțat un prim acord comercial transfrontalier prin care 800.000 de tone de CO2 captate de la fabrica producătorului olandez de îngrășăminte Yara vor fi transportate și sechestrate în fiecare an, începând cu 2025, cu ajutorul unor nave speciale.

A doua zi, Equinor a dezvăluit un proiect cu compania germană Wintershall Dea pentru construirea unei conducte de 900 de kilometri pentru a transporta CO2 din Germania în Norvegia pentru depozitare. Un proiect similar cu Belgia este deja în curs de pregătire.

Nu este o soluție miraculoasă

Cu toate acestea, CCS nu este o soluție miraculoasă pentru încălzirea globală. Într-o primă fază, Northern Lights va putea procesa 1,5 milioane de tone de CO2 pe an, o capacitate care va fi apoi mărită la 5-6 milioane de tone. Spre comparație, Uniunea Europeană a emis 3,7 miliarde de tone de gaze cu efect de seră în 2020, potrivit Agenției Europene de Mediu.

Însă atât Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC), cât și Agenția Internațională pentru Energie consideră că acest instrument este necesar pentru a reduce creșterea temperaturii.

Ecologiștii nu sunt unanimi în sprijinul acestei tehnologii. Unii se tem că va fi folosit ca un motiv pentru a prelungi exploatarea combustibililor fosili, că va deturna investiții valoroase de la energiile regenerabile sau că va avea scurgeri.

"Întotdeauna ne-am opus, dar lipsa de acțiune în ceea ce privește criza climatică face din ce în ce mai dificilă menținerea acestei poziții", spune Halvard Raavand, reprezentant al Greenpeace Norvegia. "Banii publici ar fi mai bine investiți în soluții despre care știm că sunt eficiente și care ar putea, de asemenea, să reducă facturile pentru oamenii obișnuiți, cum ar fi izolarea locuințelor sau panourile solare", spune el.

Citește și Criza gazelor. Când alții plâng, Norvegia își freacă mâinile mulțumită

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Datoria guvernamentală a sărit de 52% din PIB

Ministerul Finanţelor a publicat cifrele privind...

Turcia anunţă suspendarea relaţiilor comerciale cu Israelul

Turcia a decis să oprească relațiile comerciale cu...

Județele care cheltuie cel mai puțin de Paște în 2024

Românii au o adevărată obsesie atunci când vine vorba...

”Se vor închide toate aprozarele!” Un strigăt de neputință

O spune patronul unui mic astfel de magazin, un...

Știrile dimineții. Cinci informații pentru începutul zilei

Știri despre: Cheltuieli de Paști; Temerile...

Slănic, stradă surpată. Evacuare extinsă, decisă de prefect

Prefectul judeţului Prahova, Emil Drăgănescu, a anunţat...

Rezervele valutare ale BNR s-au redus

Banca Națională a României a prezentat ultimele cifre. 

Ucraina caută cumpărători pentru zahărul său

Ucraina îşi va epuiza luna viitoarea cota de export de...

Un miliard de euro pentru un coniac!

Cea mai importantă tranzacție din istoria companiei...


pixel