Noua LEGE pentru vânzarea TERENURILOR

Potrivit unui material semnat de Ana Petrescu, Senior Manager Taxe Directe, şi Angela Borza, Senior Consultant Taxe Directe, Deloitte România, printre cei mai afectaţi se numără producătorii de energie regenerabilă care, după intrarea în vigoare a legii, vor avea dificultăţi în a achiziţiona sau a securiza în orice alt mod legal terenuri situate în extravilan pentru dezvoltarea de proiecte energetice.

În materialul transmis luni Agerpres, se menţionează că temerea generală este că aplicarea legii va determina o reţinere a investitorilor cu privire la capacităţile noi de producere de energie regenerabilă în exerciţiul investiţional 2020-2030.

Conform sursei citate, ca o consecinţă directă, este posibil ca România să nu îşi poată respecta ţintele asumate faţă de instituţiile europene în privinţa producţiei de energie din surse regenerabile.

Mai sunt desigur şi alte domenii care vor fi afectate, cum ar fi dezvoltatorii de parcuri industriale, logistice sau orice persoană fizică sau juridică interesată să îşi construiască un depozit în afara oraşului.

Metrou, Drumul Taberei. Premierul a explicat de ce depinde darea în folosință

Astfel, titularii dreptului la preempţiune şi investitorii din domeniile menţionate sunt afectaţi nu numai de restricţiile impuse cu privire la cumpărător - acestea ducând, în cel mai bun caz, la o întârziere a achiziţiei terenurilor în cauză -, ci şi de impozitul introdus la nivelul vânzătorilor, care va duce, inevitabil, la creşterea preţului terenului achiziţionat.

Potrivit consultantului Deloitte asistăm, din nou, la un act de legiferare care, deşi este bazat pe bune intenţii, cum ar fi stimularea producţiei agricole autohtone, produce şi victime colaterale.

"În orice caz, un lucru este cert: toate părţile interesate şi afectate de intrarea în vigoare a Legii 175/2020 aşteaptă cu interes publicarea normelor de aplicare, în speranţa că măcar o parte dintre întrebările lor vor fi clarificate", se menţionează în articol.

Astfel, vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan se va efectua, începând din data de 13 octombrie 2020, după reguli noi. Printre noutăţile aduse de Legea 175/2020 se mai află dreptul de preempţiune acordat mai multor categorii de potenţiali cumpărători, de la rude apropiate, arendaşi, proprietari de investiţii agricole, vecini, tineri fermieri, până la instituţii ale statului.

O altă noutate constă în aplicarea unui impozit considerabil pe câştigul obţinut din vânzarea terenului, dacă înstrăinarea are loc la mai puţin de opt ani de la cumpărare. Dincolo de implicaţiile pozitive ale acestor reglementări, cum ar fi că favorizează comasarea terenurilor şi consolidarea exploataţiilor agricole, există şi efecte adverse, precum faptul că descurajează investiţiile în alte domenii care necesită suprafeţe mari de teren.

"Concret, legea prevede că, la vânzarea unui teren, primul drept de preempţiune revine coproprietarilor şi rudelor, iar următoarele două proprietarilor de investiţii agricole realizate pe acel teren sau pe terenurile vecine ori arendaşilor, în anumite condiţii. Tinerii fermieri beneficiază de al patrulea drept de preempţiune, fiind urmaţi de institute de cercetare, vecini şi alte instituţii ale statului", mai susţine Ana Petrescu.

În cazul în care titularii dreptului de preempţiune nu îşi manifestă intenţia de a cumpăra terenul în termenul legal de 45 de zile lucrătoare de la afişarea ofertei de vânzare, acesta se poate vinde altui cumpărător (persoană fizică sau juridică), prioritar celor care respectă mai multe condiţii cumulative (spre exemplu, ca potenţialul cumpărător să fi desfăşurat activităţi agricole pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenului respectiv) şi, în cele din urmă, oricărei alte persoane fizice sau juridice.

Totodată, impozitul suplimentar afectează indirect toţi cumpărătorii, cu sau fără drept de preempţiune

"Dincolo de restricţiile impuse la selectarea cumpărătorului, actul normativ prevede şi o 'penalitate' pentru revânzarea terenului la mai puţin de opt ani de la achiziţie, respectiv un impozit de 80% pe câştig (diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul iniţial de cumpărare). Aceeaşi cotă de impozitare se aplică şi în cazul înstrăinării directe sau indirecte, înainte de împlinirea a opt ani de la cumpărare, a pachetului de control al societăţilor care au în proprietate terenuri agricole situate în extravilan şi care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora. Legea prevede şi ca impozitul pe profit datorat ca urmare a vânzării să fie ajustat în aşa fel încât să nu se ajungă la o dublă impozitare a câştigului.", se mai precizează în material.

Potrivit consultantului Deloitte, rămân câteva aspecte neclare.

"De exemplu, ce se întâmplă în situaţia în care o societate din altă ţară vinde o societate cu peste 25% din active reprezentând terenuri agricole din România? Se va datora impozitul de 80% sau se va putea aplica convenţia de evitare a dublei impuneri dintre România şi statul de rezidenţă a societăţii vânzătoare, reducând sau eliminând acest impozit?", a adăugat Ana Petrescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.