La ce să ne așteptăm la iarnă. Ce spune analiza Ministerului Energiei

Autor: DCBusiness Team
Data publicării:
Austria a închis și ultima termocentrală pe cărbune
Austria a închis și ultima termocentrală pe cărbune
Coaliția de guvernare și autoritățile din sectorul energetic din România se pregătesc intens pentru iarna 2024-2025, printr-un plan detaliat menit să asigure funcționarea în condiții de siguranță și stabilitate a Sistemului Electroenergetic Național (SEN).

Documentul elaborat de Ministerul Energiei, intitulat "Programul de iarnă 2024-2025", include o serie de măsuri și prognoze destinate să gestioneze consumul de energie electrică și termică, precum și stocurile de combustibili necesare pentru a face față cerințelor sezoniere.

Estimarea consumului și producției de energie

Pentru perioada 1 noiembrie 2024 - 31 martie 2025, se anticipează o creștere moderată a consumului intern brut de energie electrică, estimările fiind realizate pe baza unor scenarii medii și pesimiste. În scenariul mediu, consumul total prognozat este de aproximativ 24.670 GWh, ceea ce reprezintă o creștere de 2% față de iarna precedentă. În scenariul pesimist, în cazul unor temperaturi mai scăzute, consumul ar putea ajunge la 25.650 GWh, o creștere de 6%.

Pe partea de producție, programul estimează o producție totală de 23.854 GWh, cu o pondere importantă venind din surse regenerabile și centralele pe hidrocarburi. În ciuda acestei producții, scenariile analizate arată că România ar putea avea nevoie de importuri de energie pentru a acoperi vârfurile de consum, în special în scenariul pesimist, unde importurile ar putea ajunge la 1.250 GWh.

Provocările de acoperire a cererii interne

Unul dintre principalele riscuri identificate în cadrul programului este legat de capacitatea SEN de a acoperi cererea internă în perioadele de vârf. În condiții meteorologice extreme, cum ar fi temperaturi foarte scăzute sau secetă, ar putea exista dificultăți în acoperirea completă a consumului din producția internă, fiind necesare importuri suplimentare. Aceste situații sunt amplificate de posibilitatea unor fluctuații în producția din surse regenerabile, care depinde foarte mult de condițiile climatice.

Termocentrala Mintia

Pe lângă aceste riscuri, soldul de schimb de energie electrică (import/export) prezintă un alt aspect critic. În scenariul mediu, se anticipează un necesar de import de 500 GWh, în timp ce în scenariul pesimist, acest necesar ar putea crește semnificativ, afectând balanța energetică a țării.

Măsuri de siguranță și stocurile de combustibili

Pentru a preveni eventualele probleme de aprovizionare cu energie, programul include o serie de măsuri de siguranță. Printre acestea, se numără asigurarea stocurilor necesare de combustibili (cărbune, gaze naturale, păcură), monitorizarea constantă a nivelului de apă din principalele lacuri de acumulare și pregătirea unor rezerve strategice de energie.

Totodată, se pune un accent deosebit pe menținerea funcționării centralei nucleare de la Cernavodă și a altor unități critice, precum și pe finalizarea unor lucrări de retehnologizare și întreținere la diverse grupuri energetice. De exemplu, centrala Iernut este menționată pentru retehnologizarea și punerea în funcțiune a unor grupuri noi, ceea ce ar putea contribui la echilibrarea sistemului.

Aspecte pozitive și provocări

Programul de iarnă 2024-2025 prezintă o planificare riguroasă și cuprinzătoare, cu accent pe asigurarea resurselor energetice și pe prevenirea riscurilor de neacoperire a consumului. Aspectele pozitive includ estimările precise ale consumului, măsurile de securitate implementate și eforturile de modernizare a infrastructurii energetice.

Cu toate acestea, există și provocări semnificative. Dependința de importuri în scenariile mai pesimiste, riscurile legate de variațiile climatice și potențialele deficite de resurse în situații extreme rămân preocupări majore. De asemenea, realizarea efectivă a stocurilor și coordonarea între diferitele entități implicate vor fi esențiale pentru succesul acestui program.

Așadar, programul de iarnă 2024-2025 pentru sectorul energetic din România este bine structurat și orientat spre prevenirea și gestionarea riscurilor, dar succesul său depinde de o implementare riguroasă și de capacitatea de a răspunde rapid la eventualele crize. Mobilizarea tuturor resurselor disponibile și coordonarea între instituțiile responsabile vor fi cruciale pentru a asigura un sezon de iarnă stabil și fără întreruperi majore în furnizarea de energie.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Banca Naționala a României
Programul Casa Verde Fotovoltaice
ANAF
Ilie Bolojan, în Parlamentul României / Foto: George Călin / Inquam Photos
Poluare / Foto: Freepik
Energie verde / Foto: Freepik
Ursula van der Leyen și Donald Trump / Foto: Casa Albă

România, în topul celor mai mari prețuri la energie

Prețurile la energie electrică continuă să varieze...

Intrarea în salina Praid / Foto: Alex Nicodim / Inquam Photos
OPEC
Caniculă
Camioanele care au fost depistate de Poliția de Frontieră
Trafic oprit pe Podul Prieteniei
Freepik.com
Freepik.com
Donald Trump / Foto: Casa Albă
Pompieri
Grafică: Oana Pavelescu
Bursa de Valori București
Șofer de camion / Foto: Freepik
Andrei Badalov
Sterică Fudulea
Dan Sucu. Foto: Agerpres
Fondul Proprietatea
Titluri de stat Fidelis
Foto: Reuters

pixel