Deşi pentru acest an încă se estimează un avans al economiei mondiale de 3%, organizaţia cu sediul la Paris a înrăutăţit previziunile pentru 2023 la 2,2%, de la un nivel de 2,8% prognozat în iunie.

În special perspectivele Europei sunt pesimiste, avertizează OCDE, deoarece este cea mai expusă economic la efectele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia.

În 2023, producţia mondială ar urma să fie cu 2.800 miliarde de dolari mai scăzută decât previziona OCDE înainte de atacarea Ucrainei de către Rusia, o pierdere a veniturilor mondiale echivalentă cu mărimea economiei franceze.

"Economia mondială pierde din avânt în urma războiului de agresiune al Rusiei neprovocat, nejustificat şi ilegal contra Ucrainei. Creşterea economică a stagnat în multe ţări, iar indicatorii economici arată o încetinire mai extinsă", a afirmat secretarul general al OCDE, Mathias Cormann.

Pentru zona euro, OCDE estimează o încetinire a economiei de la 3,1% în 2022 la doar 0,3% în 2023, după ce în iunie previziona o creştere de 1,6% anul viitor. Germania, cea mai mare economie europeană, ar urma să înregistreze un declin de 0,7% anul viitor, faţă de un avans de 1,7% previzionat în iunie.

OCDE avertizează că noi perturbări ale aprovizionării cu energie vor afecta avansul economiei şi vor duce la creşterea inflaţiei.

Pentru SUA, OCDE estimează o încetinire a economiei de la 1,5% în 2022 la doar 0,5% în 2023, după ce în iunie previziona o creştere de 2,5% anul acesta şi de 1,2% anul viitor.

Restricţiile severe impuse în China pentru a stopa răspândirea pandemiei vor avea ca rezultat un avans al economiei de doar 3,2% anul acesta şi de 4,7% anul viitor, faţă de o creştere de 4,4% în 2022 şi de 4,9% în 2023 previzionată anterior.

În pofida deteriorării rapide a perspectivelor economiilor importante, OCDE susţine că sunt necesare noi majorări ale dobânzilor pentru a contracara inflaţia şi estimează că anul viitor dobânzile în ţările dezvoltate vor depăşi 4%.

Înfiinţată în anul 1961, OCDE joacă un rol de consiliere pentru guvernele ţărilor puternic dezvoltate în materie de politică economică, socială şi de guvernare. Cele 38 de state membre OCDE deţin împreună aproximativ 60% din economia mondială, 70% din comerţul mondial şi 20% din populaţia lumii. 

ROBOR 26 septembrie 2022. Indicele bancar reîncepe să crească

Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei, a crescut luni la 7,92% de la 7,91%, valoare înregistrată în şedinţa precedentă, potrivit datelor BNR.

La începutul anului indicele era 3,02%, iar în martie, indicele era cotat la 4,25%. Indicele ROBOR la trei luni a început anul 2022 la 3,02%, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.

Creşterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022.

Indicele ROBOR la şase luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 8,10% de la 8,08% cât a fost în şedinţa precedentă.

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 8,23% de la 8,23%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.