România, la un pas de blackout! BNR avertizează asupra riscurilor uriașe din energie

România, între vulnerabilități interne și un context internațional tensionat

Energia se află în epicentrul riscurilor geopolitice, economice și de securitate. Războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și instabilitatea piețelor globale au făcut ca prețurile la gaze și electricitate să rămână volatile, iar România, deși are o producție diversificată, resimte imediat efectele externe. BNR arată că riscurile geopolitice rămân ridicate, iar piețele internaționale se confruntă cu potențiale ajustări bruște ale prețurilor activelor, inclusiv în energie. 

În plus, nivelul ridicat al datoriei publice și deficitele persistente cresc presiunea pe finanțarea investițiilor energetice. Statul are tot mai puțini bani pentru modernizare, iar sursele europene sunt insuficient absorbite.

Crize locale repetate: între Paltinu, Brazi și fragilitatea infrastructurii

Anul 2025 a adus episoade alarmante care au arătat cât de fragilă este infrastructura energetică: oprirea alimentării cu apă de la barajul Paltinu, afectând termocentrala de la Brazi, a pus România în pragul unei pene majore, după ce o unitate care asigură aproape 10% din producția națională a funcționat la limită.

Acest tip de eveniment local, care poate reverbera în sistemul energetic național, este exact genul de risc despre care BNR avertizează: vulnerabilități ale infrastructurii critice, cu potențial de a genera pierderi mari, tensiuni sociale și impact macroeconomic.

România depinde în continuare de capacități vechi, de linii de transport neînlocuite și de centrale care necesită investiții urgente. Fără modernizări accelerate, aceste incidente vor deveni din ce în ce mai probabile.

Citește și: Adevărul despre deficitul uriaș al României: BNR ridică steagul roșu!

Prețurile la energie rămân o sursă majoră de anxietate pentru populație

Românii au trecut prin doi ani în care facturile au explodat, iar deși piața s-a mai stabilizat temporar, teama de noi scumpiri este puternică. BNR arată că inflația rămâne ridicată, iar volatilitatea prețurilor externe continuă să influențeze costurile interne. 

Chiar și cu plafonări și compensări, presiunea se redistribuie în final în bugetul de stat, adăugând presiune asupra unui deficit deja excesiv. În plus, măsurile de consolidare fiscală adoptate în 2025 includ majorări de accize și TVA, ceea ce amplifică indirect costurile lanțurilor de producție energetice și industriale.

Investițiile din PNRR – blocate, reduse sau mutate. Modernizarea energetică riscă să rămână în aer

Energia era unul dintre pilonii esențiali ai PNRR, cu proiecte de modernizare a rețelei de transport, dezvoltarea producției regenerabile, introducerea sistemelor inteligente și sprijin pentru reducerea pierderilor.

Însă România a încasat doar 10,7 miliarde de euro din cele 28,5 alocate inițial, iar în octombrie 2025 Comisia Europeană a redus planul României la 21,41 miliarde euro, eliminând proiectele considerate imposibil de implementat până în 2026. 

Printre acestea se află inclusiv componente din energie, esențiale pentru siguranța sistemului. Cu programul care se încheie în august 2026, orice sumă necheltuită reprezintă o pierdere directă, iar proiectele rămân fără finanțare.

Rețelele învechite, lipsa investițiilor în stocare, întârzierile în modernizarea capacităților pe gaze și lipsa unor proiecte noi de mare anvergură amplifică riscul unor disfuncționalități în anii următori.

Riscurile climatice: seceta, inundațiile și vântul care „salvează” sistemul

Schimbările climatice sunt un risc sistemic major, subliniază BNR. România se confruntă cu episoade meteorologice extreme, iar energia este unul dintre sectoarele cel mai afectate.

Raportul notează că România a trecut, între 1900 și 2021, prin peste 100 de dezastre naturale majore, multe dintre ele cu impact direct sau indirect asupra producției energetice. 

Situațiile recente arată clar cât de dependent este sistemul de factori externi: în zilele fără vânt, sistemul se află la limită; când vântul bate puternic, presiunea asupra rețelei scade. Acest dezechilibru structural poate genera instabilitate, într-un context în care consumul crește, iar investițiile nu țin ritmul.

Riscuri în lanț: energie scumpă, inflație, costuri pentru firme, prețuri mai mari pentru consumatori

Costurile ridicate la energie continuă să fie reflectate în prețurile finale la alimente, transport, servicii și bunuri esențiale. BNR arată că multe companii se confruntă cu costuri în creștere, iar profitabilitatea lor scade. În unele sectoare, precum utilitățile, indicatorii financiari au ajuns în zona de risc. 

Pe termen mediu, energia rămâne una dintre cele mai importante surse de presiune inflaționistă, mai ales într-o economie vulnerabilă la șocuri externe.

Fără investiții rapide și masive, România riscă să intre într-o perioadă de instabilitate energetică prelungită

Toate avertismentele converg: fragilitatea infrastructurii, întârzierile masive în proiectele PNRR, volatilitatea geopolitică și riscurile climatice formează un cocktail periculos.

În lipsa unei strategii accelerate pentru modernizare și a unei absorbții rapide a fondurilor europene rămase, România poate intra într-o perioadă în care și facturile, și riscul de pene majore, și presiunea pe economie vor crește simultan.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.