Oficial BNR a vorbit despre elefantul cel mare din cameră. Ce a vrut să spună

Autor: Mara Ivan
Data actualizării:
Data publicării:
Valentin Lazea precizează că este părerea lui
Valentin Lazea precizează că este părerea lui
Elefantul cel mare din cameră, cel puţin în economiile vestice, nu este recesiunea, ci datoria uriaşă la care s-a ajuns, susţine Valentin Lazea, economist-şef la Banca Naţională a României (BNR).

"În ceea ce mă priveşte pe mine problema cea mare, elefantul cel mare din cameră, cel puţin în economiile vestice, nu este recesiunea, ci este datoria uriaşă la care s-a ajuns, datorie publică şi privată cumulate. De ce spun asta? Conform ultimelor prognoze, niciun stat din Uniunea Europeană nu va intra în recesiune în acest an. Nici măcar Germania despre care iniţial se credea că va intra în recesiune. Cu atât mai puţin România nu va intra în recesiune, pentru că ştim creşterea este estimată undeva între 2 şi 3% în acest an. Pe de altă parte însă, datoriile la care s-a ajuns, cel puţin în Vest, sunt uriaşe. La noi se vorbeşte mai puţin şi din cauză că datoria publică la noi încă nu a ajuns la 50%, dar dacă la datoria publică adăugăm şi datoria privată depăşeşte bine 100% din PIB, cele două datorii cumulate", a declarat Valentin Lazea, la conferinţa "Economia şi inflaţia", din ciclul "România încotro?", eveniment organizat de Oxygen Events.

El a menţionat că este un punct de vedere personal.

Totodată, Lazea a subliniat că începând cu criza din 2008 - 2009 s-a trecut la creşterea datoriei. Astfel, acesta a urcat de la 195% din PIB-ul global în 2007 la 256% din PIB-ul global în 2020, iar procesul a avut loc prin tipărirea de bani.

Oficialul BNR a explicat că există teoretic patru modalităţi de reducere a datoriei: războiul, ştergerea datoriilor, inflaţia şi represiunea financiară, iar din 2009 - 2010 cea mai utilizată metodă a fost represiunea financiară. El a adăugat că utilizarea de dobânzi real negative îi penalizează pe deponenţii la bănci. 

Citește și Cristian Popa (BNR) atrage atenţia asupra cursului de schimb

"Situaţia este că atunci când cursul se apreciază este perceput de populaţie şi de societate în general ca o evoluţie pozitivă. Însă, când ai deficit de cont curent, deficit extern atât de mare, bineînţeles că nu e neapărat de lăudat această evoluţie, ea nu contribuie la rezolvarea problemei, mai degrabă contribuie la perpetuarea ei, să spunem. De aceea eu spun, în nume personal, că trebuie atenţie, că trebuie să ştim, cursul nu este fix, că prea multă depreciere strică, dar s-ar putea şi prea multă apreciere să strice, mai ales când fundamentele spun altceva. Eu vin din mediul privat - sunt fost manager de active -, ştiu că este un preţ corect, nu pot autorităţile să-ţi spună, însă trebuie să te întrebi cât de sustenabilă este aprecierea cursului când deficitul de cont curent este atât de mare. 52% din acest deficit este finanţat de fluxuri stabile, de fluxuri non-generatoare de datorii. Diferenţa sunt aceste fluxuri, aceste flow-uri de portofoliu, generatoare de datorie, hot money. Li se mai spune hot money. De ce ....

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Foto: Pexels.com
Bani. Freepik.com
Guvern. Foto: Mihai Ciobanu
Schimb valutar / Foto: Unsplash

Curs BNR. Leul stabil iar aurul urcă la un nou maximum

Leul s-a menținut stabil marți, 14 octombrie, în fața...

Contor pentru energie electrică
Centrala de la Iernut / Foto: Romgaz
Alexandru Nazare
Scutere / Foto: Unspash

Te gândești să începi o afacere de închiriere scutere?

Mulți antreprenori sunt interesați de afaceri în care...

Alexandru Petrescu, șeful ASF
Apple a pierdut un proces major / Foto: Unsplash

Apple, investiţie în România

Energia care alimentează Apple: România devine parte din lanțul verde al...

Amazon
Bancnote, euro / Foto: Freepik
Fermieri într-o seră / Foto: Freepik
 Joel Mokyr, Philippe Aghion și Peter Howitt, laureații premiului Nobel pentru economie 2025
Mihai Daraban
Semne de circulație / Foto: Unsplash
Vodafone / Foto: Kārlis Dambrāns / Flickr
Freepik.com
Atenție la formularele ANAF / Foto: Freepik
Mercedes Benz - Sebes
Barja. Foto: Freepik.com
CET Sud
Sediul Ministerului Finanțelor / Foto: Silviu Matei / Agerpres
Lan de grâu / FOTO: Unsplash
Grafic. Foto: Freepik.com
Capitoliul / FOTO: Freepik
Centrală de apartament / FOTO: Freepik
Casă de schimb valutar
O persoană completează un formular / Foto: Freepik
Conpet

pixel