OMV despre redevențele la petrol: Am plătit cu 4% mai mult

"În ceea ce priveşte preţul de referinţă la ţiţei a existat o nouă metodologie publicată în mai anul acesta pentru modificarea acestui preţ de referinţă, care leagă preţul la ţiţei de Brent, cu nişte ajustări de calitate a acestuia. Din aplicarea acestei metodologii rezultă o creştere a redevenţelor plătite cu aproximativ 4%", a explicat Alina Popa. 

Referitor la preţul de referinţă pentru gazele naturale, oficialul OMV Petrom a precizat că a rămas în vigoare cel de la Central European Hub, de la Viena şi, deşi a existat un proiect de modificare, până în prezent nu a fost publicat un act normativ în acest sens. 

"Redevenţele se plătesc la cel mai mare dintre preţul de referinţă şi preţul realizat. În ceea ce priveşte preţul de referinţă pentru gaze naturale, în prezent, deşi preţul de referinţă pe piaţa reglementată este de 68 lei/MWh, preţul de referinţă a rămas cel de la Central European Hub. A existat un proiect în consultare publică de modificare a acestei prevederi, pentru că este evident incorectă, însă până în prezent nu a fost publicată o modificare legislativă în acest sens. A rămas acelaşi preţ de referinţă, CEH, aşa cum era anul trecut", a spus Alina Popa. 

Directorul financiar al companiei a precizat că în prima jumătate a anului 2019 OMV Petrom a avut, în total, contribuţii de circa 6 miliarde lei la bugetul de stat, sub formă de taxe şi impozite directe şi indirecte. În plus faţă de taxele şi impozitele aplicabile tuturor companiilor, cum ar fi impozitul pe profit sau TVA, compania plăteşte, de asemenea, şi taxe şi impozite specifice industriei, cum sunt redevenţele, taxele suplimentare pe gaze şi cele pentru exploatarea resurselor naturale. 

Conform datelor furnizate AGERPRES, taxele pe segmentul Upstream au fost în primul semestru de 580 milioane lei, faţă de 560 milioane în 2018 (fără taxa ANRE de 2%). Redevenţele au fost anul acesta de 358 milioane lei, în scădere faţă de 2018, când au fost de 381 milioane lei, ca urmare a reducerii producţiei. Taxele totale s-au ridicat la 6 miliarde lei, comparativ cu 5 miliarde lei, jumătate din această creştere fiind generată de acciză, circa 500 milioane lei. 

Potrivit unui ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), publicat în mai în Monitorul Oficial, companiile care extrag ţiţei din România vor plăti la bugetul de stat redevenţe în funcţie de cotaţia barilului Brent de pe Bursa din Londra. 

"Se consideră ţiţei de referinţă, cu caracteristici fizico-chimice şi condiţii de calitate şi de piaţă asemănătoare tipurilor de ţiţei din producţia internă, sortimentul Brent", se precizează în proiectul citat. 

Anul trecut, cotaţiile ţiţeiului Brent au avut o medie de 71,06 dolari pe barili, iar, pentru acest an, OMV Petrom estimează o valoare de 65 de dolari pe baril. 

"Titularii acordurilor petroliere vor calcula lunar redevenţa datorată statului, prin aplicarea cotelor procentuale convenite prin acordul petrolier la producţia brută de petrol realizată", mai prevede ordinul ANRM. 

Redevenţa va fi predată trimestrial, până la data de 20 a primei luni a trimestrului următor. 

Oficialii ANRM precizează că au fundamentat această metodologie de calcul a redevenţei, "în concordanţă cu criteriile acceptate pe piaţa internaţională a petrolului, pe baza studiilor efectuate sau contractate cu institute de specialitate din ţară (Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti), care vor fi prezentate şi analizate cu reprezentanţi ai entităţilor interesate (Societatea Comercială OMV Petrom SA)". 

Potrivit Legii petrolului 238/2004, titularii acordurilor petroliere plătesc la bugetul de stat o redevenţă între 3,5% şi 13% din valoarea producţiei brute, în funcţie de mărimea zăcământului, în cazul ţiţeiului şi între 3,5% şi 13,5% în cazul gazelor naturale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.