Elena Mateescu: Anul agricol 2024–2025, printre cei mai secetoși din ultimul secol
România riscă să încheie anul...
Românii bun-platnici beneficiază de o bonificaţie atunci când îşi achită dările către bugetele locale. Concret, potrivit prevederilor legale, până la data de 31 martie, persoanele fizice care plătesc integral taxele și impozitele locale pe anul în curs beneficiază de o bonificație în cuantum de 10%.
Anul 2025 poate fi un punct de inflexiune în consolidarea bugetară prin noi măsuri fiscal/bugetare, care să ajute România să iasă din procedura de deficit excesiv, chiar dacă nu imediat, a declarat, pentru Agerpres, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.
"Noua lege a pensiilor îşi propune să corecteze inechităţi flagrante în sistemul public de pensii şi să ajute sustenabilitatea acestuia pe termen lung. Legea a beneficiat de o analiză de fundamentare realizată de Banca Mondială şi este înscrisă că jalon în PNRR. Există însă problema impactului bugetar pe termen imediat şi mediu. Adoptarea legii pensiilor survine în contextul unei execuţii bugetare foarte complicate în 2023, care este probabil a se încheia cu un deficit ESA (ce include amânări de plăţi) în jur de 6% din PIB. Anii următori vor fi marcaţi de necesitatea realizării corecţiei bugetare către un deficit de 3% din PIB, pentru a respecta cerinţele ieşirii din procedura de deficit excesiv, în care se află România. Şi ce contează mai mult, pentru a ţine sub control datoria publică şi avea o finanţare neproblematică pe pieţe", a spus Daniel Dăianu.
Preşedintele CF a afirmat că indexarea pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024 are un impact bugetar estimat de circa 15,5 miliarde de lei (0,9% din PIB), şi recalcularea pensiilor aflate în plată de la 1 septembrie 2024 un impact bugetar estimat de circa 10 miliarde de lei (0,6% din PIB) în 2024 şi de circa 33 de miliarde de lei (1,8% din PIB) în 2025. Nouă lege a pensiilor înseamnă creştere de cheltuieli permanente ale bugetului public şi accentuează deficitul structural, spune el.
În opinia lui Dăianu, pentru consolidare bugetară se impune compensarea impactului bugetar al noii legi, alături de măsuri necesare de creştere a veniturilor fiscale şi eficientizare de cheltuieli. Acesta a menţionat că bugetul pe 2024 include o alocare pentru plata pensiilor recalculate de 0,6% din PIB.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
România riscă să încheie anul...
Fostul mare campion de tenis...
Recolta de grâu a României ar...
Modificările de TVA care intră...
Zeci de localități din opt...
Curtea Constituțională a...
Capitalizarea Bursei de la...
Pentru prima dată din anii ’90,...
India trăiește o revoluție a...
Negocierile pentru un nou acord...
Șoferii care alimentează cu...
Valul de căldură lovește din plin sudul României cu...
Exploatarea gazului natural în...
Autoritatea pentru...
Cosmin Ghiţă, CEO...
Autovehiculele cu masa mai mare de 7,5 tone, cu excepţia...
Ministerul Finanțelor a emis un...
China înființează o companie...
Curtea Constituțională a...
Guvernul modifică Codul de...
Noi reguli pentru retrocedarea...
Decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri...
Bursa de Valori Bucureşti a...
Legea austerității a fost...
Autoritatea de Supraveghere...