Pensia de invaliditate. Procedura și condițiile de acordare

Cine poate propune pensionarea de invaliditate

Potrivit art. 14 din OUG 158/2005, cu modificările și completările ulterioare, medicul primar sau, după caz, medicul specialist în afecțiunea principal invalidantă poate propune pensionarea de invaliditate dacă bolnavul nu a fost recuperat la expirarea duratelor de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, prevăzute ordonanță de urgență amintită.

Prelungirea concediului medical peste 183 de zile
 
Astfel, conform alin.(2) al aceluiași articol, în situații temeinic motivate de posibilitatea recuperării, medicul prevăzut mai sus poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile, în scopul evitării pensionarii de invaliditate și menținerii asiguratului în activitate.
 
Medicul expert al asigurărilor sociale decide, după caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reducerea programului de lucru, reluarea activității în raport de pregătirea profesională și de aptitudini ori pensionarea de invaliditate.
 
Totodată, art.14 prevede la alin.(4) că „prelungirea concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), împreună cu CNAS, în raport cu evoluția cazului și cu rezultatele acțiunilor de recuperare”.
 
La art. 15 din OUG nr.158/2005, cu modificările și completările ulterioare se precizează că  în cazul în care medicul expert al asigurărilor sociale a emis avizul de pensionare de invaliditate, plata indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă se face până la sfârșitul lunii următoare celei în care s-a emis avizul, fără a se depăși durata maximă de acordare a concediului, prevăzută de art. 14 alin. (4) din același act normativ.

Prin urmare, medicul expert al asigurărilor sociale este cel care trebuie să emită un aviz ce va stă la baza pensionarii pentru invaliditate.

Are importanță vârsta?

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în anexă nr. 5 și care și-au pierdut total sau cel puțîn jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
 
a) accidentelor de muncă și bolilor profesionale, conform legii;

b) neoplaziilor, schizofreniei și SIDA;

c) bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu muncă.
 
Conform art. 69 din Legea 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în raport cu gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea este:
 
a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă și a capacității de autoingrijire;

b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu păstrarea capacității de autoingrijire;

c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțîn jumătate din capacitatea de muncă, persoană putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
 
Cât timp se face evaluarea capacității de muncă

Evaluarea capacității de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută de prezența lege, de către medicul specializat în expertiză medicală a capacității de muncă din cadrul CNPP, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.
  
Pentru evaluarea capacității de muncă, cererea și documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competențe, în funcție de domiciliul solicitantului.

În urma examinării clinice și analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacității de muncă și emite decizia medicală asupra capacității de muncă.
 
Astfel, având în vedere că invaliditatea nu implică automat lipsa totală a capacității de muncă, acest din urmă aspect trebuie constatat de către medicul expert al asigurărilor sociale, la solicitarea persoanei interesate.

Acte necesare

Conform art. 76 alin.(1) lit.b) din Normele de aplicare a Legii 263/2010, aprobate prin HG 257/2011, cu modificările și completările ulterioare, pentru pensia de invaliditate sunt necesare următoarele documente:
 
- cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 7);
    
- actele menționate la lit. a);

- decizia medicală asupra capacității de muncă (original);

- adeverința din care să rezulte dată încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă/copia ultimului certificat de concediu medical sau, după caz, adeverință din care să rezulte dată încetării calității de asigurat (original);
 
- copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) sau copie a fișei de declarare a cazului de boală profesională BP2 pentru accident de muncă, respectiv boală profesională;

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.