Peste 1 milion de angajați riscă să intre în șomaj din cauza "coronacrizei"

Aceştia susţin că, în numai câteva zile, sute de firme, în special din zona serviciilor către populaţie, organizării de evenimente şi din HoReCa, şi-au suspendat activitatea, fapt care va genera consecinţe economice semnificative pe lanţurile de business.

"Dincolo de măsurile administrative, sanitare, care au legătură cu stoparea epidemiei, autorităţile trebuie să intervină pentru salvarea business-ului românesc, mai ales a microîntreprinderilor şi PFA-urilor din domenii precum servicii, turism, transporturi, comerţ, evenimente, HORECA, care trec prin clipe grele. Acestea au nevoie de la Guvern de decizii urgente de ajutor, în special în zona de fiscalitate", afirmă analiştii de la Frames.

Date ANOFM. Câte persoane s-au angajat în prima lună a anului 2020

Potrivit acestora, în contextul în care 95% dintre firmele dintre România sunt microîntreprinderi cu 1 - 3 angajaţi, nu dispun de resurse financiare pentru a trece peste această perioadă de restricţii, iar dacă statul nu îi va ajuta fiscal, prin amânarea plăţii taxelor, prin credite fiscale, cele mai multe vor intra în blocaj, iar peste un milion de angajaţi vor fi afectaţi.

"Unii au fost trimişi deja în concedii fără plată, vor urma şomajul tehnic şi disponibilizările", afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Un sondaj realizat de firma de consultanţă, la comanda Factory 4.0/Academia Industrială, în rândul a peste 300 de companii din majoritatea domeniilor de activitate, arăta zilele trecute că mediul de business a fost prins nepregătit de această coronacriză. Astfel, peste 70% dintre manageri declarau că nu au niciun plan de criză şi pentru că nu aveau niciun fel de rezervă financiară, multe firme au intrat în incapacitate de plată, nu îşi mai pot onora plăţile către parteneri, iar următorul pas va fi să nu mai poată să-şi plătească salariile.

Datele oficiale arată că, la data de 31 ianuarie 2020, în economia românească erau active peste 1,3 milioane de firme şi PFA-uri (72% firme), dintre care microîntreprinderile înregistrează cel mai ridicat grad de indatorare, respectiv 99% (ca pondere a datoriilor totale în active).

"Dacă nu vor lua măsuri urgent, falimentele se vor tine lanţ, pentru că, pe lanţurile comerciale, firmele sunt mult mai dependente de parteneri decât la precedenta criză. Patronii nu au bani pentru zile negre, unii au investit cu ochii închişi în leasinguri, în chirii şi planuri fanteziste, mizând pe creşterea economică. Acum, când plăţile se vor face tot mai greu, ce vor face prima dată? Vor da oameni afară, tipic românesc. Iar acest lucru se va resfrânge în scăderea abruptă a consumului, iar în final în intrarea în recesiune. Nu este un scenariu fantezist, este o realitate care ne poate aştepta în maxim două luni", susţin analiştii.

În viziunea acestora, primele măsuri pe care statul trebuie să le ia sunt legate de amânarea termenelor de plată a taxelor salariale către buget. O altă măsură absolut necesară este crearea unui mecanism de finanţare cu dobândă zero a firmelor afectate de coronacriza economică.

De asemenea, experţii sunt de părere că politica "struţului cu capul în pământ" trebuie evitată.

"Stoparea plăţilor în economie, pe principiul - mai bine mor ei, decât eu - este de natură să accentueze şi mai mult blocajul financiar. Şi aşa plăţile se fac în medie la 4 luni în economie. Dacă firmele vor stopa plăţile către parteneri, cu scopul de a-şi asigura un capital de criză, cu siguranţă, în cele din urmă, vor cădea şi ele în plasa coronacrizei. Oamenii de afaceri trebuie să acţioneze solidar, să discute întârirea relaţiilor de afaceri. Dacă renunţi acum la un angajat, peste câteva luni, când lucrurile vor reveni pe linia de plutire, vei suporta consecinţele. De unde vei mai găsi salariaţi specializaţi în activitatea ta? La ce preţ? Cât te va costa să îţi refaci echipa?", spun analiştii Frames.

În acelaşi context, printre măsurile absolut necesare în condiţiile coronacrizei economice, specialiştii subliniază reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alături de reconsiderarea investiţiilor.

Totodată, în prim-plan trebuie să fie şi analiza performanţei clienţilor, de la cei rău-platnici la cei neprofitabili, alături de deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spaţii comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcţii secundare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.