Cum se negociau majorările de salarii cu Ceaușescu. Povestea incredibilă a unui ministru de finanțe

"Din 2 în 2 ani se făceau ajustări de salarii, se dădeau sume foarte mici. Procentual se dădeau 2, 3, 4, 5% sau câte 50 sau 100 de lei la muncitori. În 1985 când s-a făcut o majorare de salariu, întâi s-a dat minerilor, după aceea la metalurgiști, la ramurile industriei grele și pe urmă de tot veneau funcționarii. Printre altele, în ceea ce privește funcționarii, miniștrii, inclusiv președintele țării, trecea și mai bine de jumătate de an și nu le majora salariile. La un moment dat, directorul general al Văii Jiului avea salariu mai mare decât ministrul Minelor. Erau anumiți generali care aveau și soldă de grad și care aveau salariu mai mare decât ministrul Forțelor Armate."

"Am făcut un tabel, am trecut întâi președintele țării, prim-miniștrii, vice prim-miniștrii și restul conducerii statului. Ceaușesu avea 12.000 de lei salariu și 3.000 de lei indemnizație de conducere. Asta era net, în dolari acum ar fi aproape 800 de dolari. Era cel mai mic salariu de președinte din lume. De la el, pornea câte 1.000 de lei în jos. În tabel trecusem 20.000 de lei pentru președintele României, după aceea urma prim-ministru 19.000, vice prim-ministru 18.000, deci toată lumea câștiga în funcție de președinte."

Avionul lui Ceaușescu se vinde. Prețul ridicol de la care pleacă licitația

Discuția lui Petre Gigea cu Nicolae Ceaușescu despre SALARIILE oamenilor care făceau parte din conducerea țării

"M-am dus cu acel tabel la Ceaușescu și i-am spus că avem o problemă cu salariile conducerii țării și atunci i-am spus că are salariu mai mic decât directorul Văii Jiului. I-am dat tabelul, și a zis ca cei 20.000 pentru el sunt bani mulți, i-am mai spus că are cel mai mic salariu de președinte din lume, a zis că știe, dar 20.000 tot sunt bani mulți. A vrut să taie 20.000 să treacă 15.000, nu știu cum am avut curajul, i-am tras mâna și l-am rugat să se mai gândească, toate salariile porneau de la el, i-am prezentat salariile pe plan mondial din Europa de peste tot, s-a mai plimbat prin birou, taie cu stiloul cei 20.000 și trece 16.000, nu am fost deloc mulțumit pentru că toată conducerea aștepta majorarea și atunci mi-a zis: "Și de aici dă și tu câte 1.000 de lei la fiecare."

În perioada aia un ministru avea salariu de 12.000 de lei dintre care 9.000 salariu tarifar care se lua în considerare la pensie și 3.000 indemnizație. El era un om zgârcit, avea mentalitate țărănească din acest punct de vedere, spunea: "Să avem casă și un salariu permanent!"

BUGETUL ROMÂNIEI în perioada COMUNISTĂ.

"În fiecare an făceam bugetul țării, lucram aproape 6 luni pentru bugetul de anul viitor, pentru că toate erau centralizate, bugetul țării era de sute de ori mai mare decât bugetul actual. Eu trebuia să găsesc pentru toate obiectivele sursele de acoperire. Atunci când ai mei centralizau propunerile, veniturile ieșeau vreo 90% față de cheltuieli. Cheltuielile erau exagerate, toată lumea voia în loc de 1.000 de apartament, 1.500, alt județ voia fabrici. Timp de 6 ani, toate aceste cerințe au trecut prin ochii mei. Nu eu am făcut bugetul,  ci salariații mei. Și a venit Ceaușescu și m-a întrebat în ce stadiu suntem și i-am zis că avem cheltuielile mai mari decât veniturile și atunci mi-a zis: "Nu se poate, mie îmi faci bugetul să fie veniturile mai mari decât cheltuielile cu 10%. Să am o rezervă acolo, vine o molimă, vine un război, vine o inundație, trebuie să avem cu ce acoperi. Vezi unde au exagerat, că din motivul acesta te-am pus ministru. Tăiați și de la armată dacă e exagerat, dar cu milă! Eu vreau să-mi lași 100.000 de apartamente pe an, o să mă interesez la fiecare județ, să le dau serviciu și casă.". ”În 6 ani, nu am făcut 600.000 de apartamente, am făcut 740.000 de apartamente", a mai spus Petre Gigea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.