Piețele mondiale au pierdut o importantă plasă de siguranță. Analiză

Trebuie spus că aceste economii au ajutat la amortizarea șocurilor post-pandemie. Economii alcătuite, pe de o parte, din banii care, în condiții normale, ar fi fost folosiți pentru concedii, și, pe de altă parte, din sprijinul financiar oferit populației de guverne în perioada crizei de sănătate. 

Potrivit datelor Société Générale Private Banking, „excesul de economisire a atins aproape 10% din PIB în Statele Unite – unde ajutorul public a fost deosebit de generos – și aproximativ 7% în Europa”. Dar aceste economii au permis atenuarea impacturilor negative legate de inflație și de creșterea ratelor dobânzilor. 

Și tot ele au făcut posibil ca economiile mai afectate să cunoască o „aterizare blândă”, cu evitarea unor scenarii care ar fi antrenat noi crize locale sau mai ample. Pentru că, dincolo de manevrele băncilor centrale, elementul care a făcut ca inflația să nu o ia razna de tot l-a constituit exact aceste economii oamenilor. 

De la o extremă la alta 

Într-un studiu din luna ianuarie, experții băncii HSBC notau, printre altele, că banii strânși au stimulat, după pandemie,  sectorul de lux, propulsând, totodată, piața pietrelor și metalelor prețioase. De asemenea, după ce au scăpat de restricții, oamenii și-au reluat călătoriile, într-un având care a permis industriei turismului să cunoască o redresare rapidă. 

Dar aceste economii de Covid au dispărut acum, cel puțin în Statele Unite. La începutul lunii mai, Rezerva Federală din San Francisco a publicat un studiu care arată că această ”plasă de siguranță” care a atins un vârf de 2,1 trilioane de dolari în august 2021, s-au epuizat în martie. 

Odată cu scăderea economiilor, americanii au activat alte pârghii de finanțare, cum ar fi datoria. La sfârșitul anului 2023, datoria gospodăriilor populației se ridica cumulat la 17.503 miliarde de dolari, în creștere cu 604 miliarde pe parcursul unui an. Datoriile pe cardurile de credit au ajuns la 1.130 de miliarde, cu 143 de miliarde mai mult decât la sfârșitul anului 2022.

În zona euro însă, economiile legate de Covid nu par să fi dispărut complet. În noiembrie, economiștii Băncii Centrale Europene estimau aceste economii la aproximativ 2-3% din venitul disponibil al gospodăriilor, la sfârșitul lunii iunie 2023. Potrivit unei note a Rothschild & Co din martie, suma s-a menținut încă la peste 1.000 de miliarde de euro la sfârșitul trimestrului trei din 2023.

Dar economistul șef al băncii, Marc Antoine Collard, a scris că probabil că aceste economii nu vor stimula economia.

„Ideea investitorilor că o eliberare semnificativă a economiilor va oferi un impuls suplimentar consumului ar putea fi greșită, deoarece gospodăriile nu au decis dacă își vor păstra banii în numerar sau în depozite bancare, mai degrabă decât în ​​depozite bancare cumpără bunuri și servicii, dar au investit în schimb în active financiare pe termen lung, mai ilichide, cum ar fi acțiuni și obligațiuni, sau în achiziționarea de active nefinanciare precum locuințele”, a explicat el.

„Mai mult, gospodăriile aflate în fruntea distribuției veniturilor dețin cea mai mare parte a economiilor și, de asemenea, au cea mai mică înclinație spre consum, adică au tendința de a cheltui mai puțin pentru fiecare euro suplimentar de venit disponibil”, a adăugat economistul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.