Astfel, cei care şi-au verificat în ultimele zile contul de pensie privată Pilon II au putut observa scăderi pe linie ale valorii unitare a activului net de la început de 2022 încoace de la minus 8% pentru NN Pensii la minus 5% pentru Metropolitan Life Pensii Private în pofida faptului că salariaţii români au cotizat lunar la aceste fonduri de pensii. Scăderile sunt prezente şi pentru ultimele 12 luni.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în portofoliile fondurilor Pilon II sunt şi companii care sunt avantajate de scumpirile din energie, precum Nuclearelectrica, Petrom, Romgaz, şocul inflaţionist loveşte puternic în economiile de bătrâneţe ale aproape 8 milioane de salariaţi dată fiind expunerea ridicată, de circa 60%, pe titluri de stat. Iar astfel de instru­mente se de­preciază într-un context cu scumpiri accelerate precum cel din prezent.

Pe de altă parte, în acţiuni, în cea mai mare parte la Bursa de la Bucureşti, fondurile de pensii au circa 25% din care sub jumătate sunt în com­panii ale căror rezultate sunt pentru mo­ment influenţate pozitiv de inflaţie.

De la începutul lui 2022, indicele titlurilor de stat emise de MFP (calculat de Bloomberg şi care include şi cupoanele) are minus 8,5%, pe fondul randamentelor în creştere cerute de investitori, în timp ce BET-TR, principalul indice al Bursei de la Bucureşti şi care reflectă şi divi­dendele, are minus 2,5%, potrivit BVB.

Potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) toate cele şapte fonduri Pilon II sunt pe minus de la început de 2022 în­coace, cu o scădere medie de circa 7,2%.

România iese din băncile fostului CAER. Fondurile de pensii riscă să piardă 1,4 mId. lei

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de miercuri, un act normativ în baza căruia va întreprinde demersurile necesare pentru retragerea României din Banca Internaţională Investiții.

Pa masa Guvernului se află un proiect de Lege pentru denunțarea Acordului interguvernamental privind înființarea Băncii Internaționale de Investiții şi a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970, și a Protocolului de modificare a Acordului privind înfiinţarea  Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la 10 iulie 1970 la Moscova, deschis spre semnare la 8 mai 2014 la Havana şi semnat de România la 1 iulie 2015 la Moscova.

În textul documentului se spune că: ”Se denunță Protocolul deschis spre semnare la 8 mai 2014 la Havana şi semnat de România la 1 iulie 2015 la  Moscova, ratificat prin Legea nr. 244/2016, de modificare a Acordului privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de  Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la 10 iulie 1970 la Moscova, la care România a aderat prin Decretul nr. 24/1971.

În expunerea de motive a Legii se explică faptul că în urma anunțului statelor membre UE privind intenţia de retragere din acţionariatul băncii a generat o serie de dificultăţi legate de accesul Băncii Internaționale de Investiții la lichiditate, inclusiv prin blocarea conturilor de către Clearstream, aspect care poate conduce la insolvenţă. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.