PNRR, criticat de Comisia Europeană. Reacția lui Florin Cîțu

Comisia Europeană a transmis proiectul PNRR înapoi cu zeci de observații. Aleph News a obținut, joi seara, documentul cu criticile CE. Cel mai grav este de săptămâna viitoare CE aprobă proiectele PNRR depuse de țările membre și începe plata proiectelor, scrie Mediafax.

Cele 29 de miliarde de euro pentru România ar putea să nu mai fie atât de sigure, pentru că o parte dintre proiecte ar putea să pice.

Unul dintre reproșurile aduse PNRR-ului depus de România este că nu corespund datele din documentele .xls cu cele din documentele word pentru anumite proiecte, potrivit documentelor obținute de jurnalliștii de la Aleph News. Este vorba, în acest caz, despre renovarea spitalelor.

Un alt exemplu este că România a cerut bani prin PNRR pentru a renova terapia intensivă pentru nou-născuți. În documentul word sunt ceruți 80 de milioane de euro pentru asta, dar în documentul .xls anexat aceluiași proiect suma finală este de 71 de milioane de euro.

S-a depus cerere pentru finanțare a unui spital nou, doar că suma diferă de la un document la altul. Odată sunt ceruți 570 de milioane de euro, iar în altul, 517 milioane de euro.

La capitolul „Scheme de ajutor de stat pentru tehnologiile viitorului”, spune Comisia că nu pot fi calculate costuri exacte, pentru că nu sunt suficiente informații.

Citește și: Cîțu, despre PNRR: Există o limită clară pentru investiţii

La subcapitolul Research, Dezvoltare și Inovare nu e dată mereu sursa datelor.

La alte capitole, cum e Turismul și Fondul pentru Tranziție Verde și Digitală, nu sunt justificări pentru costuri. La Școlile Verzi, au fost date costuri estimative din piață, când, de fapt, ar fi trebuit să fie folosite, ca toate celelalte state, un cost standard național. La trainingul pentru profesori, pentru tehnologie digitală, nu există raportare la cifre care sunt clare, din programele Erasmus.

Jurnaliștii de la Aleph News au cerut un punct de vedere de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Reprezentanții MIPE au transmis că situația este normală și este o parte din procesul normal de evaluare din această perioadă.

Și eurodeputatul Victor Negrescu a formulat mai multe critici legate de PNRR

”Circa 2 miliarde de euro din PNRR se duc pe consultanță, salarii și hârtii. Mai exact, aproape 10% din fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență sunt cheltuiți pe elemente pentru care nu va exista niciodată vreun rezultat concret, multe dintre ele putând fi realizate cu personalul existent sau pentru care există deja studii realizate anterior cu fonduri europene ori cu sprijinul organizațiilor internaționale”, a scris politicianul pe pagina sa de Facebook.

”Dacă actualii guvernanți tot inventează condiționări pentru PNRR, precum înghețarea pensiilor și a salariilor, creșterea taxelor și creșterea vârstei de pensionare, poate se gândesc să condiționeze fondurile de folosirea lor corectă și transparentă. Fiecare ministru să semneze pentru reformele și proiectele propuse iar dacă ele nu se realizează sau nu dau niciun rezultat să dea banii înapoi, în frunte cu cei care au coordonat tot procesul. Cred că ar fi un demers apreciat.

Organizațiile patronale nu sunt mulțumite pentru că PNRR nu oferă niciun sprijin pentru IMM-uri, sindicatele sunt nemulțumite de reformele anti-sociale propuse, organizațiile de mediu vorbesc de un dezastru ecologic și o oportunitate ratată, organizațiile neguvernamentale reclamă lipsa de măsuri pentru sprijinirea tinerilor și seniorilor, și lista de nemulțumiri continuă. Guvernanții ne spun că nu puteau să îi mulțumească pe toți dar mă întreb pe cine mulțumește acest PNRR în afară de anumiți consultanți apropiați lor”, conchide Negrescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.