Preţul gazelor scade în Europa, înaintea intervenţiei UE pentru soluţionarea crizei energetice
Autor: Mihai Ciobanu
Data actualizării:
Data publicării:
Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa scad, înaintea intervenţiei UE pentru soluţionarea crizei.

Preţul gazelor naturale în Europa a scăzut pentru a treia zi, după ce Comisia Europeană a insista cu intervenţiile pe piaţă pentru a atenua efectele celei mai grve crize energetice din ultimele decenii, transmite Bloomberg.

Marţi dimineaţa, la hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru gazul natural în Europa, cotaţiile pentru luna viitoare au scăzut cu 4,3%, ajungând la 182,33 euro pentru un Megawatt oră (MWh), iar în precedentele două sesiuni declinul a fost de 14%. În primăvară, la hub-ul TTF de la Amsterdam, cotaţiile au atins nivelul record de aproape 335 de euro pentru un MWh.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar urma să prezinte miercuri o versiune a planului în cinci puncte, în condiţiile în care UE vrea să reducă consumul de energie şi să furnizeze lichidităţi, pentru a preveni extinderea crizei.

"Probabil va fi prezentat un coctail de reforme ale pieţei şi plafonări de preţuri, care vor schimba în mod fundamental modul în care pieţele energiei din Europa au acţionat de la dereglementarea de la începutul anilor '2000", au apreciat analiştii de la Citigroup Inc.

În timp ce se lucrează la măsurile politice, gazele continuă să fie pompate în depozite, înaintea debutului sezonului rece.

Capacităţile de stocare a gazelor din Europa sunt pline în proporţie de 84%, peste media din ultimii cinci ani, ajungând la un nivel de 88% în Germania. Şi în octombrie continuă de obicei stocarea gazelor, înainte de a creşte cererea pentru încălzire.

Ca parte a planului său, UE vrea să reducă cererea de energie şi să plafoneze veniturile excesive ale companiilor care produc electricitate din alte surse decât gazele. Ar putea fi impusă o limită a preţului energiei din surse regenerabile, lignit sau energie nucleară.

Costurile record ale energiei au forţat deja industriile mari consumatoare, cum ar fi producătorii de îngrăşăminte şi aluminiu, să-şi reducă producţia, şi au determinat guvernele UE să pompeze miliarde de euro în scheme de sprijinire a gospodăriilor.

Deja se constată o înăsprire pe piaţa globală a GNL, în urma redresării economiilor după pandemie, chiar înainte ca războiul din Ucraina să sporească dificultăţile de pe piaţă. 

 

Citeşte şi: Facturile uriaşe i-au împins pe români să economisească energia electrică. Cu cât a scăzut consumul

 

Consumul final de energie electrică a totalizat, în primele şapte luni ale acestui an, peste 30,873 miliarde kWh, fiind cu 4,9% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2021, în timp ce în economie s-a diminuat cu 4,1%, informează Institutul Naţional de Statistică printr-un comunicat.

Iluminatul public a înregistrat o creştere cu 9,4%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 7,9%. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 3,169 miliarde kWh, în scădere cu 233 milioane kWh. Exportul de energie electrică a fost de aproape 3,753 miliarde kWh, în scădere cu 298,7 milioane kWh.

În perioada 1 ianuarie- 31 iulie 2022, resursele de energie primară au scăzut cu 2,6%, iar cele de energie electrică s-au redus cu 5,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Principalele resurse de energie primară au totalizat 19,168 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 510.300 tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Producţia internă a însumat 10,281 milioane tep (minus 516.900 tep), iar importul a fost de 8,887 milioane mii tep. În perioada menţionată, resursele de energie electrică au depăşit 37,795 miliarde kWh, în scădere cu 2,121 miliarde kWh faţă de primele şapte luni ale anului trecut.

Producţia din termocentrale a fost de 12,452 miliarde kWh, în scădere cu 182,7 milioane kWh (-1,4%). Producţia din hidrocentrale a fost de 8,794 miliarde kWh, în scădere cu 3,255 miliarde kWh (-27%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 6,193 miliarde kWh, în scădere cu 55,5 milioane kWh (-0,9%).

Producţia din centralele electrice eoliene a totalizat 4,435 miliarde kWh, în creştere cu 654,2 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice s-a ridicat la 1,167 miliarde kWh, în creştere cu 77,8 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2021.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

România are încă un aeroport la standarde Schengen

Lucrările de modernizare și extindere a Aeroportului...

BHP vrea să ”aprindă” întreaga industrie a cuprului

Anglo American a confirmat primirea unei oferte de...

EasyJet recrutează: Are nevoie de 1.000 de piloți

Compania aeriană britanică deschide un program de...

Drone militare: Producătorii modelelor folosite în conflicte

Modelele de drone și aplicațiile acestora s-au înmulțit...

Revolut a ajuns la 10.000 de angajați

Revolut, fintech-ul britanic cu peste 40 de milioane de...

Numărul muncitorilor filipinezi urmează să crească cu 50%

În cadrul primei ediții a Săptămânii Prieteniei...

Iti place noua modalitate de votare pe DCBusiness.ro?

pixel