Prețurile la petrol și gaze au luat-o razna pe fondul tensiunilor geopolitice

În jurul orei 10.15 GMT, țițeiul Brent din Marea Nordului cu livrare în decembrie era în creștere cu 3,67%, la 89,16 dolari. Echivalentul său american, barilul West Texas Intermediate (WTI), cu livrare în noiembrie, creștea cu 3,80%, la 86,06 dolari. În a șaptea zi a războiului dintre Israel și Hamas, s-au reaprins temerile că acest conflictul s-ar putea extinde în țările vecine, ceea ce a dus la creșterea prețurilor celor două referințe pentru țiței. "Contextul inflamator din Orientul Mijlociu ar putea duce cu ușurință la o penurie considerabilă de aprovizionare", a explicat Tamas Varga, analist la PVM Energy.

Rolul-cheie al Iranului

Iranul se află în centrul atenției pentru sprijinul său fără rezerve acordat Hamas. Deși Teheranul susține de mult timp mișcarea islamistă palestiniană, liderii iranieni insistă că nu au fost implicați în atacul pe care aceasta l-a lansat sâmbătă împotriva Israelului, inamicul jurat al Republicii Islamice. În același timp, Statele Unite au anunțat joi primele lor sancțiuni, vizând două companii, pentru că nu au respectat plafonul de 60 de dolari pe baril de petrol rusesc, la aproape un an după ce mai multe țări occidentale au impus acest mecanism. 

Trezoreria americană "a descris aceste măsuri ca fiind o nouă etapă în implementarea unei politici menite să limiteze fluxul de bani către Rusia pentru finanțarea războiului său din Ucraina", au comentat analiștii DNB. "Potențial vorbind, aplicarea unor sancțiuni mai dure de către Statele Unite împotriva Rusiei și Iranului ar putea da peste cap echilibrul pe piața petrolului", au adăugat aceștia.

Pe frontul european al gazelor naturale, contractul futures olandez TTF, considerat de referință în Europa, a urcat la 56,10 euro pe MWh, cel mai ridicat preț de la începutul lunii februarie. "Pe lângă incertitudinea geopolitică legată de izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu, (avarierea) unui gazoduct din Marea Nordului și presupusa implicare a Rusiei ridică temeri că evenimente similare ar putea avea loc și la alte gazoducte mai critice din Europa", au comentat analiștii de la Energi Danmark. 

Președintele finlandez, Sauli Niinistö, a anunțat că scurgerea pe conducta de gaz care leagă Finlanda de Estonia în Marea Baltică, care a dus la întreruperea funcționării acesteia duminică, a fost probabil "rezultatul unei activități externe", fără a da alte detalii. Serviciile de informații finlandeze au estimat joi că amenințarea operațiunilor rusești asupra infrastructurilor finlandeze a crescut de la aderarea Finlandei la NATO.

Reacția OPEC+

Ministrul saudit al energiei, prințul Abdulaziz, a declarat pentru CNBC că nu trebuie pusă la îndoială "coeziunea OPEC+ pe fondul ultimelor evoluții din Orientul Mijlociu. "Am trecut prin situații și mai rele, dar nu cred că nu vom putea traversa o situație teribilă", a spus el. Pe 12 octombrie, purtătorul de cuvânt al Ministerului irakian al Petrolului a declarat că OPEC+, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi conduși de Rusia, nu reacționează impulsiv la provocările pieței.

Vicepremierul rus Alexander Novak a adăugat joi că prețurile actuale ale petrolului au ținut cont de conflict și au reflectat convingerea pieței că riscurile reprezentate de confruntări nu sunt atât de mari. Rusia și Arabia Saudită s-au întâlnit miercuri la Moscova, iar președintele rus Vladimir Putin a declarat că va continua coordonarea dintre OPEC și Arabia Saudită "pentru predictibilitatea pieței petrolului".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.