Principalele riscuri semnalate de BNR în ceea ce privește inflația

Printre riscurile cele mai serioase sunt evoluțiile mediului extern, precum etapele viitoare ale războiului din Ucraina. O altă problemă este escaladarea tensiunilor comerciale dintre China şi SUA.

Totodată, politicile monetare ale băncilor centrale majore pot și acestea influența și afecta rata inflației din România.

Nu trebuie uitate nici turbulențele amplificate pe pieţele financiar-bancare internationale cât și comprimarea mai amplă a activitătii economice globale.

Un alt risc este cel al prețurilor materiilor prime, ale bunurilor intermediare și finale (îndeosebi componente energetice și bunuri alimentare). 

Un impact important este cel determinat de deciziile OPEC+, impact care se simte aproape instantaneu pe piețe.

Un alt risc este cel generat de trenarea restructurării lanțurilor globale de valoare adăugată cât și efectele condiţiilor climaterice (de exemplu penuria de legume la nivel european), creşterea în continuare a marjelor de profit ale companiilor, pe fondul mediului inflationist şi al cererii favorabile. 

În ceea ce privește riscurile interne acestea vin din partea politicii fiscale și cea a veniturilor.

Este vorba despre coordonatele primei rectificări bugetare, măsurile noi de corecție în contextlul încadrării în țintele de deficit propuse de autorităti (procedura de deficit excesiv) posibile noi măsuri expansioniste (ceea ce se va produce în anul electoral 2024) 

Un alt punct nevralgic este cel al pieței muncii, mai precis este vorba de posibila accentuare a revendicărifor salariale cât și cel al necesarului sporit de forță de muncă calificată în anumite sectoare. 

Te-ar putea interesa și:

Adrian Negrescu decodifică mesajul BNR prin menținerea ratei dobânzii la 7%

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.

Analistul economic Adrian Negrescu este de părere că decizia de azi a BNR de a menține la 7% rata dobânzii de politică monetară este un lucru pozitiv, că acest lucru arată că inflația s-a temperat însă există și o parte negativă și un semnal clar pentru Guvern.

Economistul a explicat pentru DCBusiness că ”acest mesaj și această decizie a Băncii Naționale este însoțită de un semnal de alarmă. Din punctul meu de vedere, un semnal de alarmă legat de reforme, de gradul de absorbție a fondurilor europene, mai ales din PNRR și de cadrul fiscal impredictibil”

Negrescu a mai arătat că: ”Pentru prima dată în ultimele luni, Banca Națională insistă pe aceste două elemente esențiale: absorbția banilor europeni și cadrul fiscal iar discuțiile legate de taxe, suprataxe, mega taxe și alte asemenea artificii pe care autoritățile, iată, le propun în spațiul public sunt contraproductive. În esență, Banca Națională ne spune că perspectivele sunt tulburi, că producția industrială a scăzut, că avem scăderi semnificative, o scădere a ritmului de creștere în sectorul construcțiilor și că doar consumul mai salvează, în momentul de față, activitatea economică din România”. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.