Producția de floarea soarelui din România, la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani

Analiştii firmei de consultanţă Strategie Grains şi-au redus estimările referitoare la recolta Uniunii Europene de seminţe de floarea soarelui din acest an, în principal din cauza evoluţiilor meteo nefavorabile din Europa de Est, şi totodată şi-au redus şi estimările referitoare la recolta de rapiţă, pentru a cincea lună consecutiv, transmite Reuters.

Firma de consultanţă se aştepta ca în acest an cele 27 de state membre UE să recolteze o cantitate de 8,9 milioane de tone de seminţe de floarea soarelui, cu 400.000 de tone mai puţin decât estima în urmă cu o lună, şi cu mult sub cele 9,8 milioane de tone recoltate în 2023.

"Pe măsură ce recoltatul avansează, se confirmă o producţie dezastruoasă de seminţe de floarea soarelui, performanţele fiind aşteptate să fie cele mai mici din ultimii 15 ani în Bulgaria şi România", informează firma de consultanţă într-un raport publicat vineri.

Săptămâna trecută, sistemul MARS de monitorizare a culturilor agricole din UE şi-a redus şi el estimările referitoare la recolta de floarea soarelui, dar nu a avansat o cifră concretă.

De asemenea, producţia de rapiţă a UE ar urma să coboare până la 16,7 milioane de tone, de la 16,9 milioane de tone cât se estima anterior, ceea ce ar fi cu peste 16,5% sub recolta de anul trecut, revizuirea afectând în principal Germania, a precizat Strategie Grains.

În aceste condiţii, firma de consultanţă prognozează o nouă creştere a preţurilor la floarea soarelui şi rapiţă, din cauza deficitului substanţial care se prefigurează în UE.

Seceta din Balcani, un mic avantaj pentru viticultori

Seceta a pus la încercare rețeaua electrică slab dezvoltată din partea de Est a Europei, a redus rezervele de apă și a dus la pierderea recoltelor. De asemenea, a stârnit îngrijorări cu privire la schimbările climatice, inclusiv precipitațiile neregulate și temperaturile ridicate cu care se confruntă deja o mare parte din sudul Europei.

Viticultorii din Balcani spun că ar putea fi, în mod contradictoriu, câștigători, deoarece vremea caldă a crescut conținutul de zahăr din struguri. =

De exemplu, agricultura reprezintă aproximativ 6% din PIB-ul Serbiei. Datele preliminare ale producătorilor din această țară sugerează că randamentul porumbului sârbesc ar putea scădea cu aproximativ 20%.

Una dintre probleme este accesul la apă. Serbia, care, din punct de vedere istoric, s-a bucurat, până acum, de ploi abundente, irigă doar 1,4% din terenurile sale agricole, arată datele Biroului de Statistică.

Sute de milioane de euro ar fi necesare pentru ca Serbia să atingă media mondială de 17% din terenurile agricole irigate, a declarat Branislav Gulan, analist agricol din Belgrad.

Acesta se așteaptă la pierderi de venituri agricole în acest an de aproximativ 500 de milioane de euro din cauza secetei.

În Bosnia vecină, seceta ar putea înjumătăți producția de porumb la 4,5-5 tone pe hectar, a declarat Dragan Mandic, expert la Institutul Agricol din Bosnia.

Vremea caldă a modificat drastic recolta de struguri din Balcani în acest an. Producătorii au fost nevoiți să culeagă strugurii mai devreme decât oricând. Unele recolte vor fi mai mici, dar calitatea va fi mai bună, au declarat producătorii.

În regiunea Ilok din estul Croației, producătorii de vin au început să culeagă noaptea, deoarece strugurii încep să fermenteze prea repede atunci când sunt culeși în căldura zilei.

Recolta din acest an va fi cu aproape o lună mai devreme decât de obicei și ar putea fi cu până la 30% mai mică din cauza căldurii, a declarat Vesna Stajner, o purtătoare de cuvânt a vinăriei Ilocki Podrumi.

În Kosovo, culesul a început în august, de asemenea cu o lună mai devreme față de anul trecut. Proprietarii au declarat că s-au străduit să găsească culegători atât de devreme în sezon.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.