Programul de guvernare. Sosesc acum MARILE SURPRIZE

Obiective îndeplinite

Mărirea pensiilor. Punctul de pensie a crescut de la 1 iulie 2018 de la 1.000 de lei la 1.100 de lei, exact cum era prevăzut în documentul guvernamental. În plus, și pensia minima s-a majorat la 640 lei, tot de la 1 iulie 2018, și astfel aproape un million de pensionari, majoritatea care au lucrat în agricultură pentru cacooperativele agricole înainte de 1989, au beneficiat de venituri mai mari.

Majorarea salariilor. În Programul de Guvernare scrie negru pe alb că “salariul minim net va crește anual cu 100 lei, astfel încât în 2020 acesta să fie mai mare decât echivalentul a 300 euro”. Și această prevedere este “la zi” având în vedere că salariul minim brut pe economie s-a majorat, la 1 ianuarie 2018, de la 1.450 de lei, cât era la finele anului 2017, până la 1.900 de lei, sumă care include și transferul contribuțiilor de 665 de lei. Calculele arată că majorarea, fără transferul contribuțiilor, a fost de 100 de lei, deci exact cât scrie în programul guvernamental.

Programul Investește în tine. “Tinerii vor fi susținuți și vor putea ca, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, să apeleze la credite fără dobândă, garantate în proporție de 80% de către stat, de maxim 40.000 lei, pentru plata cursurilor, chiriei sau a unei părți din construcția unei locuințe”, scrie în programul de guvernare. Măsura mai cunoscută sub denumirea programul Investește în tine are termen de aplicare 1 ianuarie 2019, însă în acest moment este perfect funcțională. CEC , banca parteneră a programului, a primit deja câteva mii de cereri de solicitare.

Start-up Nation. “Vom continua susținerea antreprenorilor tineri prin intermediul programului Start-up Nation - și nu numai - prin finanțarea nerambursabilă cu 200.000 lei pentru fiecare startup, fără a fi nevoie de cofinanțare.

Costurile anuale ale acestui program vor fi de aproximativ 2 mld. lei, dar prin efectele de multiplicare, urmare a creării a peste 75.000 de noi locuri de muncă în urmatorii 3 ani de zile, peste 30% din cele 2 mld. lei se vor reîntoarce la stat, sub formă de taxe și impozite”, scrie în Programul de Guvernare. Vineri, 7 decembrie, Executivul a aprobat a doua ediție a programului. Prima ediția s-a derulat în anul 2017 când au fost create 20.000 de noi locuri de muncă în cadrul a 8.000 de noi afaceri. Cea de a doua ediție, care se va derula anul viitor, își propune să finanțeze 10.000 de proiecte cu cîte 200.000 de lei fiecare.

Restanțe greu de remontat

Codul Economic al României. Pe parcursul acestui an ar fi trebuit să intre în dezbateri parlamentare Codul Economic al României. “Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziția tuturor agenților economici și persoanelor fizice care desfășoară activități independente. Va intra în dezbatere parlamentară în 2018”, scrie în Programul de Guvernare. Măsura menită să ajute mediul de afaceri, ca să nu mai fie debusolat de avalanșa modificărilor legislative, se lasă încă așteptată. Nu este de mirare având în vedere că în acest an Codul Fiscal a fost modificat de peste 120 de ori.

Construcția celor opt spitale regionale plus al celui din Capitală. Desemnarea locațiilor și contractarea studiilor de prefezabilitate pentru toate spitalele regionale trebuia făcută până la 1 iulie 2018, potrivit Programului de Guvernare. Lucrurile sunt mult întârziate, în spațiul public nu a apărut nimic legat de studii, numai un OUG prin care Guvernul a trecut în domeniul public al Municipiului Bucureşti un teren pentru realizarea Spitalului Metropolitan.

Autostrăzi. În Programul de guvernare sunt trei autostrăzi despre care se spune că se vor construi cu banii de la Fondul Suveran de Investiții. O autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș - Iași), o a doua-a autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara - București) și o a treia-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași - Bucureşti). Însă, cum Fondul Suveran de Investiții se lasă așteptat, nici autostrăzile nu au trecut de stadiul de proiect. Concret, au fost inaugurați zero kilometric de auostradă în 2018.

Informatizarea instituțiilor din România. Guvernul ar fi trebuit să prezinte până la 1 iulie 2018, calendarul și modul de implementare a sistemului informatic integrat pentru toată administrația publică din România. Adică orice instituțiile să beneficieze de datele pe care celelalte le au și să nu mai facă solicitări una către alta pentru a afla ce informații are fiecare prin propria-i ogradă. Măsura este întârziată.

Parteneriatul Public Privat (PPP). Guvernul a aprobat legislația aferentă prin adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 39/2018 și a anunțat 21 de proiecte ce vor fi realizate prin PPP. Însă aceste obiective nu au studii serioase în spate astfel încât investitorii să știe dacă merită sau nu să bage banii. PPP rămâne marea provocare a guvernului PSD pentru următorii doi ani.

Ce e de făcut în 2019

În Programul de guvernare se prevăd câteva măsuri care au termen de finalizare în anul 2019. Iată care sunt cele mai importante:

• Extinderea neimpozitării venitului pentru medici pentru ca aceștia să nu mai plece masiv din țară;
• Impozitul va fi 0 pentru tractoare și utilaje agricole având în vedere parcul auto redus și învechit din agricultură;
• Bugete (proiecţii) multianuale, mai întâi pe doi ani, apoi pe patru ani, alături de o programare bugetară pe 10 ani și, în final, 20 de ani;
• Nu se vor mai putea face achiziții de medicamente și materiale sanitare decât în sistem centralizat, în coordonarea Ministerului Sănătății. Ulterior, se va extinde acest sistem la toate achizițiile din sănătate, dar și la celelalte ministere.

Citește și: Surprizele din noua lege a salarizarii. Majorările nu-s pentru toată lumea

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.