Proiectul Ro-HydroHub. Câciu: ”Este un model care trebuie perpetuat”
La Palatul Victoria, a fost...
În primele trei trimestre ale acestui an, firmele de private-equity au strâns împreună 68,2 miliarde de dolari pentru investiţii în infrastructură, în creştere cu 18% comparativ cu perioada similară din 2017 şi deja depăşeşte recordul de 66,2 miliarde de dolari consemnate pe întreaga perioadă a anului 2016, arată datele furnizate de firma de consultanţă Preqin.
În fruntea clasamentului se află fondurile KKR & Co., Stonepeak Infrastructure Partners şi I Squared Capital, care au strâns fiecare aproximativ şapte miliarde de dolari pentru investiţii în infrastructură în acest an.
Investitorii instituţionali, cum sunt fondurile de pensii, au început deja să aloce mai mulţi bani pentru infrastructură, atraşi de reputaţia acestor investiţii care oferă randamente stabile. Acest lucru este cu atât mai atractiv cu cât dobânzile de referinţă sunt la minime istorice, iar preţul acţiunilor se apropie de maxime istorice, scrie Agerpres.
Analiştii avertizează că există riscul ca fondurile care investesc în infrastructură să se chinuie să găsească proiecte în care să îşi investească banii. Însă, oficialii din industria de private - equity susţin că progresele tehnologice din telecomunicaţii şi energie, precum şi nevoile statelor de a-şi moderniza căile ferate şi alte reţele de transport creează suficientă cerere pentru capitalul lor.
SUA sunt cea mai mare piaţă pentru active din domeniul infrastructurii energetice, care în mare parte nu sunt deţinute de guvern. Tehnologia fracturării hidraulice care a făcut din SUA un exportator net de gaze naturale şi înmulţirea proiectelor din domeniul energiilor regenerabile au creat noi oportunităţi de investiţii. În plus, revoluţia digitală a atras atenţia asupra activelor de telecomunicaţii din SUA, precum turnurile de telefonie mobilă şi centrele de date.
Fonduri precum cele gestionate de Stonepeak şi Blackstone susţin că este posibil să se concentreze mai mult pe energie şi telecomunicaţii decât pe activele de transport, care în mare parte intră în categoria activelor publice. Privatizarea activelor publice în SUA este o operaţiune dificilă, pentru că există surse alternative de finanţare mai ieftine şi, în plus, există şi provocări în negocierile cu mediul politic local.
În schimb, guvernele din afara SUA sunt mai deschise la capitalul privat, ceea ce oferă unor fonduri precum GIP, Brookfield şi KKR oportunitatea de a participa la privatizările de active. De exemplu, GIP a cumpărat trei aeroporturi din marea Britanie şi le-a transformat terminalele în shopping mall-uri. Multe din marile tranzacţii de peste hotare în sectorul transporturilor implică active care nu sunt deţinute de guvern. În luna aprilie, GIP a cumpărat societatea Italo, al doilea mare operator de trenuri de mare viteză din Italia, cu 1,98 miliarde de euro.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
La Palatul Victoria, a fost...
Curs valutar BNR, 21 noiembrie...
Florian Lixandru, candidatul...
La show-ul de tehnologie Gitex 2024 desfășurat recent în...
Activitatea RAR este blocată...
Premierul Marcel Ciolacu a făcut un anunț important...
Șeful unuia dintre cele mai...
Decizia adoptată în ședința de...
Documentul a fost parafat la Budapesta de Zsolt Hernadi,...
Trenul nou a fost anulat joi...
În şedinţa de joi a...
Legile gravitației par să se...
Evenimentul va avea loc, cel mai probabil, în primele...
MF sprijină autoritățile locale...
Potrivit celui mai recent...
La data de 19 noiembrie 2024,...
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a...
O nouă inițiativă legislativă promite să revoluționeze...
Scădere uşoară a vânzărilor de autoturisme Dacia în...
Proiect de OUG pentru...