PSD nu susţine proiectul privind decarbonizarea inițiat de Virgil Popescu: Vom fi „verzi”, dar de frig și de foame

"PSD nu susține proiectul de ordonanță de urgență privind decarbonizarea, inițiat de ministrul Energiei, Virgil Popescu, care propune închiderea unor capacități de producție pe cărbune până la finalul anului, asta în timp ce restul țărilor europene redeschid centrale pe cărbune pentru a face față crizei energetice. Nu putem accepta ca sute de megawați să dispară peste noapte fără să punem în loc noi capacități de producție. Asta înseamnă să ne trezim rapid în situația de a nu mai avea energia necesară pentru consumul economiei și al populației, fapt care va provoca o criză economică și socială majoră.

PSD consideră că în actualul context România trebuie să rediscute termenele asumate prin PNRR privind închiderea producției pe bază de cărbune, mai ales că liderii Comisiei Europene au anunțat oficial că se poate renegocia întregul capitol referitor la energie din PNRR. De aceea, este nevoie de o reuniune a Coaliției, în care ministrul Energiei trebuie să vină cu o foaie de parcurs predictibilă și să demonstreze că, înainte de a închide ceva, oferă garanții că putem pune altceva în loc. Până atunci, miniștrii PSD nu vor semna ordonanța de urgență privind decarbonizarea!

Precizăm că PSD susține orice demers care are ca scop protejarea mediului, cum sunt investițiile în panouri fotovoltaice, finanțate din bani europeni. Cu toate acestea, nu putem fi de acord cu scoaterea haotică din circuitul agricol a zeci de mii de hectare de teren sub pretextul montării de asemenea instalații. Trebuie găsite soluții de tip dual astfel încât terenurile agricole să poată fi cultivate în continuare. Altfel, producția agricolă a țării va fi grav afectată, iar rezultatul va fi unul singur: vom rămâne fără mâncare!

Altfel spus, vom fi „verzi”, dar de frig și de foame", transmit social-democraţii.

Citeşte şi: Raționalizarea energiei în România. Dumitru Chisăliță: E o variantă pe care trebuie să o luăm în considerare

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a vorbit despre ce ar putea face guvernul României în contextul crizei gazelor și al faptului că Germania a anunțat să va reporni centralele pe cărbune pentru a conserva rezervele de gaze.

Expertul în energie a subliniat că ”România nu are o strategie energetică așa cum au toate țările civilizate” și că acest lucru înseamnă cu nu avem nicio problemă să folosim centralele pe cărbune.

Mai mult, Dumitru Chisăliță a explicat cum ar trebui elaborată o strategie, așa cum a propus el în preambulul strategiei depuse la Ministerul Energiei: ”În momentul în care ipotezele inițiale (în funcție de care a fost construită strategia n.r.) se schimbă, există obligația de modificare a strategiei. Adică, în situația în care apar niște elemente care nu mai sunt în concordanță cu aspectele care au fost luate în calcul la momentul conceperii documentului ai posibilitatea de a schimba strategia. Repet, dacă te găsești într-o anumită situație determinată de niște abateri fundamentale, îți rezervi dreptul de a interveni și de a adapta strategia ținând seama de contextele actuale din mediul de piață. Din ce se întâmplă, din punctul ăsta de vedere, mi se pare o chestie foarte normală. Adică dacă văd că balanța pe care o am eu în iarna lui 2022-2023 și observ că-mi lipsesc 10 %, 15%, 20% din surse, trebuie să iau măsuri. Mă uit de la cine pot să cumpăr. Este clar că în astfel de momente trebuie să vin și să fac, să spunem, niște lucruri care, la momentul la care ne-am propus o strategie, păreau că nu sunt necesare”.

Expertul în energie a mai explicat că o astfel de decizie nu înseamnă că s-a eșuat, că se fac pași înapoi sau că strategia a fost proastă, ci înseamnă adaptarea la noua situație.

Președintele Asociației Energia Inteligentă a mai explicat că în România o astfel de schimbare este relativ simplă deoarece România nu are o strategie pe energie: ”Nici măcar nu trebuie să ne batem foarte mult capul. Deci până la urmă asta nu e o problemă. Dacă aveam și noi o strategie cum au toate țările din Uniunea Europeană aveam o problemă, că ai o strategie aprobată. Ori, să te apuci să modifici o strategie este nevoie să parcurgi niște pași, adică eventual să modifici, nu știu dacă cu o Lege sau un simplu HG”.

Despre angajamentele din PNRR invocate de reprezentanții Guvernului, Dumitru Chisăliță a explicat că: ”Încă o dată, angajament este luat pentru 2032. Deci eu pot să vin să zic ”îmi regândesc aliniamentul”. Îmi păstrez ținta, dar regândesc aliniamentul. Din punctul meu de vedere, de om care a lucrat la Bruxelles, în momentul în care te duci și invoci niște lucruri clare și știi să le susții, nu există nimeni să zică nu! Există nu, doar dacă azi spui una și mâine alta, te dovedești neserios! Dar, în momentul în care după un an de zile, doi ani de zile vii cu niște elemente și spui că s-au modificat punctele A, B, C nimeni nu o să spună că lucrurile sunt bătute în cuie”.

Dumitru Chisăliță a mai spus că ” Ce se va întâmpla nu știu, dar oricum lucrurile nu sunt deloc roz. E bine și frumos că e cald afară. Apele în baraje scad, alte elemente suplimentare nu vin din spate deci nu e deloc roz ce se întâmplă în momentul de față”.

Întrebat dacă, în opinia lui, se va ajunge la raționalizarea energiei, expertul a spus că: ”E o variantă pe care trebuie să o luăm în considerare. Ea era întotdeauna de luat în considerare dar cred că acum trebuie să ne preocupe tot mai mult acest subiect” iar referitor la subiectul sensibil al raționalizării energiei pentru populație, Dumitru Chisăliță a explicat că: ”În cazu unei raționalizări începi întotdeauna cu ce te încurcă mai puțin, iar pe măsură ce îți dai seama că nu mai ajunge te duci și spre alte lucruri”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.