Punct de trecere a frontiere, deschis la granița triplă România-Ungaria-Serbia

Punctul temporar de trecere a frontierei între Ungaria şi România va fi deschis traficului de călători, cu excepţia autobuzelor. Pe aici vor putea trece cetăţeni UE şi sârbi, precum şi de cetăţenii din Spaţiul Economic European şi Elveţia.

Punctul de trecere a frontierei dintre Kübekháza şi Rabe (Voivodina), va funcţiona conform orarului obişnuit, între orele 7 şi 19.

Frontiera triplă dintre Beba Veche, Kübekháza (Ungaria) și Majdan-Rabe (Serbia) se deschise în mod simbolic, din nou, după o pauză de doi ani din cauza pandemiei. Evenimentul este unul care celebrează buna colaborare între popoare. 

După festivitatea de la borna Triplex Confinium, se va întruni Adunarea Generală a Cooperării Regionale Dunăre-Criș-Mureș-Tisa la Novi Knezevac, în Serbia. Cu această ocazie vor fi prezentate și premiate proiectele cu cel mai mare impact asupra bunăstării locuitorilor din Euroregiunea DKMT, care constituie modele de bună practică. De asemenea, va avea loc și Adunarea Generală a Asociaților Agenției de Dezvoltare Euroregională DKMT în cadrul căreia vor fi supuse aprobării documentele financiare ale societății.

Conform tradiţiei anilor precedenţi, în perioada festivalului satului Kübekháza, sâmbătă şi duminică, între orele 9 şi 19 (ora Ungariei), frontiera va fi deschisă temporar la Triplex Confinium, pentru ca graniţa să poată fi traversată şi în direcţia României, a anunţat, vineri, site-ul poliţiei ungare.

Ungaria cere bani ca să accepte embargoul UE asupra petrolului rusesc

Ungaria a pus un preţ pe participarea ţării la embargoul Europei asupra petrolului rusesc.

Pe măsură ce războiul pornit de Rusia în Ucraina se prelungeşte, cresc şi pagubele din economia şi societatea ucraineană. Acum acestea se ridică probabil la sute de miliarde de euro sau dolari. SUA, prin secretarul Trezoreriei Janet Yellen, a preluat iniţiativa eforturilor de finanţare a economiei şi armatei ucrainene şi încearcă să găsească soluţii în acest sens împreună cu colegii ei europeni.

La acest moment, oficialii occidentali se tem că costurile de reconstrucţie trec de 500 de miliarde de euro. Va fi prea mult pentru o economie sărăcită şi distrusă de război? Să nu fie şi prea târziu. Spre comparaţie, ca să supravieţuiască crizei datoriilor suverane, Grecia a primit pachete de bailout internaţional de aproape 300 de miliarde de euro pe care le-a plătit scump, cu măsuri dure de austeritate. Dar acolo n-a fost război. Economia n-a fost distrusă fizic.

Cine va plăti pentru renaşterea Ucrainei? Unii sunt tentaţi să folosească rezervele valutare de 300 de miliarde de dolari ale Rusiei îngheţate când SUA, Uniunea Europeană şi statele aliate au impus sancţiuni băncii centrale de la Moscova, scrie Financial Times.

Ce a anunţat Josep Borrell

Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene, a spus luna aceasta că costurile enorme ar justifica urmărirea directă a activelor statului rus.

Însă unii analişti atrag atenţia că o astfel de strategie este riscantă deoarece ar implica probleme legale care s-ar putea să nu poată fi rezolvate. Unii vorbesc despre încredere. Cum ar putea o bancă centrală sau un stat să se mai încreadă în celălalt pentru a-i da în păstrare comorile naţionale? Dar despre încredere se vorbea şi când pericolul ca Rusia să invadeze Ucraina era minimalizat, ignorat sau respins. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.