Putin cere Băncii Rusiei să fie mai optimistă. Elvira Nabiulina nu ar vrea nicio relaxare

Înaintea primei ședințe a consiliului de administrație al băncii centrale din acest an, care va avea loc vineri, oficialii doresc ca aceasta să transmită un indiciu mai clar că ratele dobânzilor ar putea scădea în cursul acestui an, potrivit unor persoane familiare cu deliberările interne.

Guvernatorul Elvira Nabiulina și colegii săi nu sunt dispuși până acum să sugereze o relaxare iminentă din cauza riscurilor de creștere a inflației, au spus aceștia, și în schimb este probabil să indice că ratele au puțin loc de scădere. 

Dar ei sunt deschiși la îmbunătățirea previziunilor, guvernul fiind mulțumit dacă banca centrală transmite un mesaj care să o plaseze pe o cale către o politică mai relaxată în lunile următoare, au declarat persoanele respective, vorbind sub protecția anonimatului pentru a descrie conflictul neobișnuit din cadrul echipei economice. 

Miza disputei

Miza disputei este direcția politicii într-un moment în care scăderea veniturilor din petrol și creșterea cheltuielilor pentru apărare pun presiune asupra bugetului. Economia se îndreaptă spre primii ani consecutivi de contracție din acest secol.

Însă aceștia sunt deschiși la îmbunătățirea previziunilor, guvernul fiind mulțumit dacă banca centrală transmite un mesaj care să o plaseze pe o cale spre o politică mai relaxată în lunile următoare, au declarat aceste persoane, vorbind sub protecția anonimatului pentru a descrie conflictul neobișnuit din cadrul echipei economice. 

Cu Nabiulina la conducere din 2013, banca centrală funcționează în continuare cu un grad ridicat de independență. Guvernatorul este un arhitect cheie al politicilor de război care au ținut economia rusă în fața sancțiunilor din partea SUA și a aliaților săi. 

Deși a încercat să demisioneze după ce Putin a ordonat atacul asupra Ucrainei, a relatat Bloomberg News, președintele a nominalizat-o pentru un nou mandat de cinci ani la doar câteva săptămâni după începerea războiului din februarie 2022.

Cu toate acestea, înalți oficiali au criticat banca centrală pentru gestionarea greșită a așteptărilor pieței și pentru ceea ce ei consideră a fi previziuni prea pesimiste care s-au dovedit în mod obișnuit prea alarmiste, potrivit oamenilor.

Ca dovadă a lipsei de presiuni asupra costurilor, guvernul indică măsuri alternative precum inflația mediană, care filtrează mișcările extreme ale prețurilor și care se situează în jurul valorii de zero din luna mai, după o creștere care a urmat primelor runde de sancțiuni.

Bancherii vor să păstreze ”neutralitate”

Banca Rusiei, care a redus ultima dată ratele în septembrie înainte de a adopta o tendință "neutră", a replicat că inflația mai lentă ar putea fi temporară și că situația economică este prea instabilă pentru a permite proiecții mai precise, au spus oamenii.

Factorii de decizie politică au estimat ultima dată că inflația va atinge ținta de 4% anul viitor - de la 5% la 7% în 2023. Bloomberg Economics se așteaptă ca o rublă mai stabilă și o creștere mai lentă a creditării să aducă inflația de consum sub 6% în 2023, de la puțin sub 12% în decembrie.

Banca centrală s-a concentrat recent pe riscurile la adresa inflației care decurg din cheltuielile bugetare, creșterea salariilor nominale și lipsa forței de muncă ca urmare a chemării de către Kremlin a oamenilor pentru a lupta în Ucraina.

Săptămâna trecută, prim-viceguvernatorul băncii centrale, Ksenia Yudaeva, a semnalat deja probabilitatea ca prognozele să fie revizuite ca urmare a schimbărilor de pe piața muncii, a prețurilor petrolului și a altor factori. Într-un interviu acordat Tinkoff Private Talks, ea a rămas, de asemenea, pe o linie mai dură și a susținut că cererea de consum este scăzută nu din cauza ratelor ridicate, ci ca urmare a incertitudinii și a întreruperilor în aprovizionare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.