Raportul BNR privind inflația. Mugur Isărescu: Știm că va urma o corecție fiscal-bugetară

Banca Națională a României se așteaptă la o inflație mai mare la finele acestui an și la începutul anului următor. Guvernatorul Mugur Isărescu atrage atenția că noua prognoză nu include măsurile iminente de corecție fiscal-bugetară ce urmează să fie luate de la anul, care ar putea afecta și dinamica inflației. BNR a revizuit de la 4% la 4,9% prognoza de inflație pentru finele lui 2024 și de la 3,4% la 3,5% prognoza pentru finele anului viitor. Pe termen scurt, inflația ar urma să crească ca urmare a scumpirii mai puternice a alimentelor.

Iată principalele declarații ale guvernatorului BNR: 

- ”Prognoza o facem cu datele certe pe care le avem acum, în funcție de măsuri, inflația va putea să fie mai mare sau mai mică”.

- „Știm că va urma o corecție fiscal-bugetară, o ajustare în domeniul fiscal bugetar care se va duce și spre o ajustare externă. Ambele deficite sunt în jur de 8%”. 

- ”BNR va reduce dobânda cheie, aflată acum la 6,5%, când inflația va merge în jos într-o manieră sustenabilă". 

- "Anumite măsuri fiscale care ar fi luate la începutul anului pot să ducă prețurile în sus. Cum ar fi să reducem dobânda acum ca imediat prețurile să se ducă în sus?"

- "Majorarea TVA are impact inflaționist, se duce în prețuri imediat"

- "Ne așteptăm la un program de corecție coerent. Înseamnă să adaptezi consumul intern la nivelul producției"

- ”Inflația este împinsă în sus în special din cauza secetei și a evoluției salariilor în sens ascendent ... Condițiile meteo adverse au fost în toată Europa, dar în cazul României au fost mai severe ... Oferta deficitară s-a reflectat rapid în prețul legumelor și fructelor în trimestrul al treilea”.

- ”Creditele de consum sunt corelate cu creşterea veniturilor. Media vorbeşte că dobânzile în România sunt încă înalte - atunci cum explicăm aceste evoluţii la dobânzi înalte ale creditului de consum? Creşteri vioaie ale creditului de consum”. 

- ”Investiţiile au păstrat o dinamică pozitivă în T2, dar în scădere. Tendinţa este posibil să se prelungească pe fondul subutilizării capacităţilor de producţie şi a perspectivelor mai rezervate a mediului de afaceri local”. 

- ”Cercurile de afaceri, antreprenorii din România, au o viziune mai degrabă neutră - a crescut ponderea celor care nu mai văd perspectiva ca bună şi foarte bună. 

Isărescu a dezvăluit, de asemenea, ce i-a răspuns fostului președinte al BERD, Jacques de Larosière, care l-a întrebat dacă ar vinde aurul din Tezaurul României în cazul în care rușii l-ar restitui. 

„M-a întrebat ce aș face dacă autoritățile ruse ar decide să returneze rezerva de aur. I-am răspuns rapid că o voi aduce înapoi în România. A întrebat poi dacă l-aș vinde. I-am spus cu siguranță că nu, pentru că aș putea fi spânzurat pentru asta”, a spus guvernatorul. 

În urmă cu câteva luni, BNR a anunțat că va demara, în străinătate, o campanie de revendicare a drepturilor asupra aurului trimis spre păstrare în Rusia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.