Rata inflaţiei în august 2024, faţă de august 2023, a fost 5,1%. Lista produselor care s-au scumpit cel mai mult

1. Indicele preţurilor de consum (IPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivel naţional

- Indicele preţurilor de consum în luna august 2024 comparativ cu luna iulie 2024 a fost 100,23%.

- Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 3,4%.

- Rata anuală a inflaţiei în luna august 2024 comparativ cu luna august 2023 a fost 5,1%.

- Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2023 – august 2024) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2022 – august 2023) a fost 6,5%.

2. Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE

- Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna august 2024 comparativ cu luna iulie 2024 a fost 100,28%.

- Rata anuală a inflaţiei în luna august 2024 comparativ cu luna august 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,3%.

- Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2023 – august 2024) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2022 – august 2023) determinată pe baza IAPC a fost 6,7%.

Lista produselor care s-au scumpit cel mai mult poate fi consultată aici. 

Din aceeaşi categorie: Câciu: În prezent, puterea de cumpărare este net superioară inflaţiei cumulate în perioada 2020-2024

Planul în trei etape promis la intrarea la guvernare s-a îndeplinit, iar în prezent puterea de cumpărare este net superioară inflaţiei cumulate, a afirmat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, într-o postare publicată, marţi, pe propria pagină de Facebook.

El a făcut referire la ciclul electoral 2020-2024, menţionând că "acest plan s-a aplicat fără a genera o spirală inflaţionistă ci, din contră prin stabilirea unui trend de regres al puseului inflaţionist."

"Ciclul electoral 2020-2024: putere de cumpărare versus inflaţie. Din perspectiva cerută de analiza de context, aş cataloga acest ciclu electoral ca unul al contrastelor, o perioadă în care am trecut de la o inflaţie redusă la una istorică pentru multe economii, apoi un regres al puseului inflaţionist, un tip de sinusoidă care a afectat direct puterea de cumpărare şi a necesitat intervenţii fiscal-bugetare sau/şi monetare diverse, specifice dar şi inovative. O perioadă în care ne-am confruntat cu cele mai multe crize raportat la perioadă, de la criza pandemică la cea energetică, a lanţurilor de aprovizionare sau cea provocată de războiul din Ucraina. O perioadă în care indicatorii inflaţie şi putere de cumpărare au fost fluctuanţi fiind influentaţi, în mare măsură, de factori externi şi atenuaţi de măsuri interne, etapă pe care consider ca am trecut-o cu bine", a menţionat Adrian Câciu.

Potrivit acestuia, puseul inflaţionist s-a agravat pe măsură ce au apărut crizele, prin "schimbarea direcţiei de folosinţă a banilor în exces".

"Este mult de povestit/analizat despre această perioadă, despre cauzele puseului inflaţionist care oricum urma să se exprime urmare a măsurilor de relaxare cantitativă deja existente pe pieţele monetare, dar care s-a agravat pe măsură ce au apărut crizele prin însăşi schimbarea direcţiei de folosinţă a banilor în exces. Măsurile de relaxare cantitativă aveau drept scop creşterea cererii agregate în toate economiile europene, care au avut creşteri anemice în perioada 2012-2020 (cu excepţia României şi Irlandei) însă criza pandemică a făcut ca aceşti "easy-money'' să fie folosiţi pentru susţinerea ofertei agregate, ceea ce a făcut previzibil un val de inflaţie construit pe costuri, adăugat inflaţiei monetare care era la fel de previzibilă", a adăugat ministrul.

În opinia sa, măsurile de restricţionare a lichidităţilor au venit târziu din partea băncilor centrale şi este o lecţie pentru viitor pentru specialiştii în politică monetară, pentru că suprapunerea celor doua tipuri de presiuni nu a condus decât la construirea unui val de inflaţie mult mai mare, cu efect în cererea agregată viitoare şi, respectiv în reducerea potenţialul economic agregat de creştere.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.