RĂUL abia acum începe! CRIZA covid-19 nu și-a spus ULTIMUL CUVÂNT

Ieșiți din chinuitoarea carantină sau izolare, după caz, europenii s-au bucurat de vară, au plecat în vacanțe, au umplut terasele restaurantelor, și-au vizitat rudele și prietenii. Economia și-a regăsit parțial suflul, dar a reapărut și virusul, conturând perspectiva nedorită a unor noi măsuri restrictive, poate chiar carantina. Ca răspuns s-au impus vechile norme și un control mai strict, mai ales că au reînceput și școlile. 

”Forța revenirii după prăbușirea din primăvara va ajunge și pentru toamnă, dar ultimele date creionează un tablou care dă de gândit: rezerva de revigorare s-a epuizat, practic”, atrage atenția Chris Williamson, economist șef la IHS Markit, care măsoară lunar starea de spirit a mediului de afaceri din Europa, consultând, în acest sens, peste 5000 de firme. 

Analiștii de la Oxford Economics au ajuns la o concluzie similară: ”Redresarea a fost puternică în prima etapă, dar în august creșterea a început să fie afectată de creșterea numărului de noi îmbolnăviri în țările cheie. În ultimele săptămâni, trendul ascendent s-a oprit, practic”, scrie experții, prognozând o înrăutățire a lucrurilor în ultimul trimestru al anului, adică octombrie - decembrie. Era exact perioada de care europenii își legau speranțele să recupereze mare parte din pierderile generate de pandemia de coronavirus din primele luni ale anului. 

Citește și COVID-19. Atenționare! Lunile octombrie și noiembrie, ”cele mai DURE”

Pe ce se bazează acest pesimism? În primul rând, este vorba de pericolul unui al doilea val al epidemiei. În al doilea rând, este vorba despre reducerea uriașelor programe de susținere a economiilor. Țările europene au promis deja aproape 5 trilioane de euro mediului de afaceri și cetățenilor. Sunt enorm de mulți bani chiar și pentru bogata Uniune Europeană - mai mult de 30% din PIB-ul anual, explică BBC. 

Dar, ”fondurile alocate de guvernele europene, care au salvat, oarecum piața muncii și au amânat valul ucigaș de falimente, ar putea transforma în zombi fiecare a 6-a companie. Iar consecințele vor fi dintre cele mai serioase”, a prevenit Christian Sewing, șeful băncii Deutsche Bank. Pentru că, incapacitatea de plată a multor companii va antrena prăbușirea băncilor, ceea ce înseamnă o criză economică plus una financiară, de amploarea celei care a zguduit lumea în 2008-2009. 

Atunci, marile economie au avut nevoie de circa 5-7 ani pentru a-și reveni, iar rata șomajului a ajuns la nivelul de dinaintea crizei în decurs de nouă ani. Actuala criza este mult mai amplă și promite să devină cea mai gravă de la cel de-al Doilea Război Mondial. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.